Fariseul şi obedienţii

235

PSD-ul, condus cu autoritate de preşedintele său, Liviu Dragnea, a intrat în picaj !Retragerea renumitei Ordonanţe 13, chiar şi demisia ministrului justiţiei, Florin Iodache, nu prea mai reuşesc să atenueze picajul partidul biruitor la ultimele alegeri.

Chiar dacă nu suntem atât de geniali ca „El lider maximo” al Partidului Social Democrat Român, în cele din urmă ne-am prins şi noi că totul se învârteşte, mai ales, în jurul lui. Toate mizeriile care au explodat în săptămâna trecută aveau că iniţiator şi beneficiar de necontestat pe Liviu Dragnea.

Reacţia teribilă a cetăţenilor a fost uluitoare şi, cred, complet neprevăzută de eminenţele cenuşii din PSD. S-a declanşat o imensă criză pe care PSD-ul nu o prevăzuse atunci când au conceput strategia eliminării scenariului : „Liviu Dragnea recidivist”.

Era deja prea mult ! Preşedintele Camerei Deputaţilor, deja condamnat penal, urma să devină imediat un recidivist ordinar. Dumnezeule, cum e posibil să se întâmple aşa ceva? Iordache a bătut din călcâie şi a trântit pe masa guvernulul Ordonanţa salvatoare. De la înălţimea scaunului de Premier, Sorin l-a întrebat dacă totul e ok. Florin l-a liniştit şi l-a asigurat că totul este în regulă şi că se merge înainte. Va imaginaţi ce uşurare şi ce satisfacţie o fi fost în Cabinetul Grindeanu marţi seară, după ce au scăpat de această imensă obligaţie faţă de El Comandante! Evident că totul ar fi fost perfect dacă nu ar fi existat presa şi societatea civilă. Dar – ghinion – vorba unui clasic în viaţă, care nu foloseşte întotdeauna cum trebuie acest cuvânt.

Este evident pentru oricine că Liviu Dragnea are merite deosebite în revigorarea partidului după demisia guvernului Ponta şi în succesele de necontestat de la alegerile locale şi parlamentare.

Autoritatea lui a atins nişte cote pe care nici Iliescu, fondatorul partidului, nu le visa. Să ajungi să mergi la Cotroceni cu numele candidatului de premier numai de tine ştiut, cred că e o demonstraţie de forţă, fără precedent în politică românească.

Fără îndoială PSD-ul este cel mai mare partid din România. Cel mai articulat şi cel mai eficient.

Alegerile parlamentare sunt un exemplu şi o lecţie amară pentru ceilalţi actori de pe scena politică autohtonă. Victoria obţinută în alegerile locale, dar mai ales în cele parlamentare, a fost zdrobitoare şi umilitoare pentru adversarii politici.

Ce te faci însă dacă această mare victorie a acestui mare partid este pusă în pericol chiar de cel care şi-a asumat aceste performanţe?

PSD-ul a mai trecut prin momente grele, când a fost nevoit să facă mari sacrificii pentru a putea supravieţui. A fost sacrificat Ion Iliescu – fondatorul partidului, a fost sacrificat Mircea Geoană, a fost sacrificat Adrian Năstase etc.

De ce nu ar putea fi sacrificat Liviu Dragnea pentru binele partidului?

Este evident pentru oricine că îndepărtarea lui Liviu Dragnea de la conducerea PSD-ului şi concomitent de la conducerea Camerei Deputaţilor ar rezolva imediat criza majoră prin care trece partidul de la putere.

De ce altădată acest partid a avut puterea de a-şi sacrifică liderii pentru binele colectiv, iar acum acest lucru nu se întâmplă?

Răspunsul la această întrebare este simplu: imensa obedienţă faţă de „El lider Maximo”.

Acesta este marele adversar al PSD – ului azi: obedienţa fără limite faţă de Liviu Dragnea.

Păcat, mare păcat, pentru că cei care l-au votat şi nu numai sperau ca promiţătorul Programul de guvernare al PSD-ului să fie realizat. Ori, un partid compus exclusiv din membri obedienţi faţă de liderul său nu poate să facă nimic din ceea ce a promis electoratului.

P.S. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, solicită adoptarea OUG 14, care abrogă OUG 13/2017 în cel mai scurt timp: Respingerea este exclusă.

LĂSAȚI UN MESAJ