Cazul Barnevernet a explodat în toată lumea! Ample manifestaţii de protest în 21 de ţări. La Timişoara, susţinătorii familiei Bodnariu s-au adunat în faţa Prefecturii

1611

Câteva sute de persoane, printre care foarte mulţi copii, cărora li s-a alăturat şi primarul Nicolae Robu, s-au mobilizat astăzi la Timişoara, în faţa Prefecturii, în semn de solidaritate cu familia Bodnariu, ai cărei copii au fot luaţi de autorităţile norvegiene. Înarmaţi cu pancarte, dar în mod paşnic, ei au îndemnat la o rezolvare diplomatică a cazului, amintind de valorile creştine uitate.

Cazul familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost luaţi de statul norvegian, a provocat un ecou în întreaga lume. Un protest global a fost anunţat, pe Facebook, pentru sâmbătă, de către un grup de sprijin, intitulat “Norway Return the children to Bodnariu Family”. Manifestaţiile de protest faţă de Barnevernet (Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia) sunt programate să aibă loc în mai multe oraşe din 21 de ţări: România (în 15 oraşe), Austria, Belgia, Germania, Grecia, Olanda, Ungaria, Italia, Irlanda, Norvegia, Polonia, Scoţia, Spania, Elveţia, Suedia, Marea Britanie, SUA, Canada, Hawaii, Australia, Noua Zeelandă.

Presa din România nu a fost singura care a preluat subiectul ce a dat naştere unor îndelungi dezbateri televizate şi ample proteste de stradă în întreaga ţară. Cea mai recentă reacţie a venit din partea postului de televiziune britanic BBC, care a difuzat un documentar exhaustiv, pe 14 aprilie, pe site-ul său, despre acest caz.

În introducerea materialului, BBC notează efectele pe care drama familiei Bodnariu le-a avut în întreaga lume.

“Cazul tânărului cuplu din Norvegia, ai cărui copii au fost luaţi de statul norvegian, a alimentat îngrijorări crescânde atât în plan intern, cât şi internaţional cu privire la practicile din domeniul protecţiei copilului.

Protestatari din întreaga lume, în frunte cu specialişti norvegieni de top, susţin că lucrătorii sociali se grăbesc, adesea, să separe copiii de familiile lor, având o motivare la bază incompletă, mai ales când este vorba de imigranţi”, notează BBC.

BBC menţionează faptul că mii de oameni au luat parte la demonstraţii, în mai multe ţări, pentru susţinerea celor doi părinţi. Aceştia au acuzat Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia, cunoscut drept Barnevernet, că a răpit copiii familiei Bodnariu şi că a mai practicat astfel de manevre şi în alte cazuri. Însă, punctează cei de la BBC, povestea familiei Bodnariu nu este atât de simplă pe cât susţinătorii săi o fac să pară. Marius Bodnariu şi Ruth Bodnariu sunt suspectaţi că au aplicat copiilor lor corecţii fizice, lucru interzis total prin lege în Norvegia.

Cu toate că Ruth a admis în faţa echipei BBC, venită să o intervieveze pentru documentar, că şi-a lovit copiii, aceasta a precizat că nu a făcut-o de fiecare dată când micuţii făceau câte-o boacănă.

“Nu au găsit urme de violenţă, nimic de genul când au examinat medical copiii. Erau toţi în regulă. Dar legea în Norvegia este foarte clară, până la ultimul detaliu: nu este permisă aplicarea de corecţii fizice. Însă, noi nu am fost avertizaţi că este atât de strictă”, spune Ruth.

BBC nu a putut să ia un punct de vedere şi din partea autorităţilor norvegiene

BBC notează că nu a putut să obţină mai multe informaţii de la Ruth şi Marius, întrucât cei doi se află, încă, sub investigaţie, potrivit avocatului, care nu i-a permis echipei britanice să afle şi alte detalii.

“A fost imposibil să aflăm şi punctul de vedere al autorităţilor pentru că Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia nu discută cazuri individuale, pentru a proteja confidenţialitatea copiilor”, menţionează BBC.

Pe de altă parte, cei care îi susţin pe Ruth şi Marius Bodnariu sunt îngrijoraţi nu doar de despărţirea părinţilor de copii, ci de ce a urmat pentru cei mici după intervenţia autorităţilor norvegiene.

“Copiii au fost împărţiţi între trei familii-surogat”, subliniază BBC.

Cei doi părinţi au mărturisit, pentru BBC, că Barnevernet, iniţial, le-a spus că va avea loc o întâlnire imediat după ce copiii au fost luaţi, pentru a discuta în ce condiţii familia ar putea fi reunită. Însă, susţin aceştia, întrunirea cu autorităţile norvegiene, care a avut loc în cele din urmă, avea pregătită o altă agendă.

“Până la momentul întâlnirii, noi apelasem deja la consiliere familială pentru a fi pregătiţi să reparăm orice era necesar de îndreptat. Însă, la momentul întrevederii, nici nu au vrut să se uite peste planul nostru. De fapt, ne-au spus că ne-au chemat la această întâlnire pentru a ne informa că vor intenta proces pentru a ne lua permanent copiii”, povesteşte Marius, citat de BBC.

Potrivit BBC, campania demarată în numele familiei Bodnariu a fost urmată de alte acţiuni în sprjinul familiilor de imigranţi ai căror copii au fost luaţi de autorităţile norvegiene.

“Întreaga campanie, demarată în sprijinul celor doi părinţi, a fost bine-susţinută în România, ţara unde Marius s-a născut, dar şi de creştinii evanghelici din întreaga lume, pentru că soţii Bodnariu sunt penticostali. Cei mai mulţi dintre susţinătorii acestora cred că soţii Bodnariu sunt victimele discriminării pe criterii religioase şi de naţionalitate. De asemenea, au fost iniţiate alte campanii în numele familiilor de imigranţi care trec în Norvegia prin aceeaşi dramă ca soţii Bodnariu”, mai notează BBC.

Un caz asemănător a condus la un conflict diplomatic major între Norvegia şi Cehia

În acest context, BBC aminteşte de un caz asemănător, care a vizat o familie cehă, stabilită în Norvegia, ce a condus la un conflict diplomatic major între cele două ţări. Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a acuzat lucrătorii sociali că se comportă asemenea naziştilor. Mai mult, militanţi ai cauzei sociale au evidenţiat alte situaţii în care familiilor norvegiene le-au fost luaţi copiii pe motive nerelevante, fără intenţia de a găsi pentru aceştia soluţii alternative, mai punctează BBC.

“Într-o scrisoare deschisă adresată în semn de protest Ministerului Copilului, 170 de specialişti norvegieni din domeniul protecţiei copilului – avocaţi, psihologi, experţi în asistenţă socială – susţin că “Barnevernet este o organizaţie disfuncţională care face erori majore de judecată, ce atrag consecinţe serioase””, mai punctează, în materialul său, BBC.

În susţinerea acestei idei, BBC aduce mărturia unui psiholog, Einar Salvesen, de altfel unul dintre iniţiatorii scrisorii deschise, care a fost adresată Ministerului Copilului din Norvegia: “Este o lipsă totală a ceea ce eu aş numi “factorul uman”. O lipsă de empatie…este mai mult o intervenţie de tip poliţienesc, menită să găsească ceva greşit”, susţine psihologul, citat de BBC.

Toate aceastea în contextul în care, notează BBC, Norvegia s-a declarat mândră, de-a lungul timpului, de resursele sale în materie de protecţie a copilului.

“În 1981, Norvegia a fost prima ţară din lume care a introdus un oficial independent responsabil pentru protecţia drepturilor copiilor. Din acel moment, ideea a fost implementată şi de alte ţări din Europa şi nu numai. Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia, Barnevernet, insistă că în marea majoritate a cazurilor, când detectează că ceva nu este în regulă într-o familie, nu ia copiii imediat. Lucrează cu părinţii pentru a rezolva problemele şi a menţine familia întreagă”, notează BBC.

Cu toate acestea, cifrele invocate de BBC, citând un raport al Ministerului Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale din Norvegia, spun altceva.

“Numărul copiilor şi adolescenţilor, luaţi în grijă de către autorităţile norvegiene, a crescut cu 50% în intervalul 2008-2013. Asta în mare parte datorat şocului primit în 2005, când un băiat în vârstă de opt ani, Kristoffer, a fost omorât în bătaie de tatăl său. Cele mai multe cazuri, acum, nu implică practici violente parentale sau abuzuri pe seama consumului de alcool sau droguri. Cel mai des întâlnit motiv pentru care se emite un ordin de plasament este “lipsa abilităţilor parentale”, adaugă BBC.

Subsecretar de stat în Ministerul Copiilor: Părinţii trebuie să cunoască legile norvegiene şi să trăiască după ele

Kai-Morten Terning, subsecretar de stat în Ministerul Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale din Norvegia, susţine că nu poate înţelege raţiunea pentru care au loc proteste internaţionale împotriva ţării sale şi nu comentează cazul familiei Bodnariu sau alt caz, în mod particular. Întrebat, însă, dacă pedepsele aplicate prin corecţii fizice moderate constituie un motiv suficient pentru a lua copiii unei familii, acesta a răspuns:

“Avem programe pentru părinţi în vederea evitării recurgerii la altfel de pedepse aplicate copiilor. Părinţii trebuie să cunoască legea şi să trăiască după regulile ei în Norvegia, indiferent”, spune oficialul norvegian, citat de BBC.

În cele din urmă, după mai bine de patru luni, cel mai mic membru al familiei Bodnariu a fost returnat părinţilor, însă aceştia nu se aşteaptă la alte modificări în planul autorităţilor, care să îi vizeze pe ceilalţi patru copii, în perioada următoare, cel puţin nu până la audierea care va avea loc la sfârşitul lui Mai.

“Ne-ar plăcea să le explicăm situaţia (n.r – copiilor), însă nu putem să discutăm despre caz. Ei nu ştiu când ne luptăm cu adevărat cu noi înşine ca să nu ne arătăm sentimentele. Ni s-a spus să nu ne arătăm trişti în faţa lor, aşa că încercăm să ne înăbuşim lacrimile, cel puţin până când părăsim încăperea”, mai spune Ruth, potrivit BBC.

Doi miniştri din Norvegia: Cazul Bodnariu, o campanie împotriva ţării noastre

Ultima reacţie din partea oficilităţilor norvegiene a venit joi, 14 aprilie, când doi miniştri norvegieni au afirmat, într-un articol, că ceea ce se întâmplă cu cazul Bodnariu reprezintă „o campanie internaţională împotriva Norvegiei”.

„Un caz de protecţia copilului referitor la o familie norvegiano-română se află în mijlocul unei escaladante campanii internaţionale împotriva Norvegiei”, se arată în articolul scris de cei doi miniştri norvegieni.

Solveig Horne, ministrul norvegian al Copiilor şi Egalităţii, şi Elisabeth Aspaker, ministrul norvegian al Afacerilor UE şi SEE, au explicat în articol cum funcţionează sistemul de protecţie al copilului din Norvegia. Aceştia susţin că „presiunile din partea politicienilor naţionali sau din partea persoanelor care duc campanii locale sau internaţionale nu sunt luate în considerare într-un caz individual (de protecţie a copilului)”.

Aceştia susţin că principalul obiectiv al Serviciilor de Protecţia Copilului este de a ajuta copiii şi familiile care au probleme.

„De fapt, majoritatea cazurilor reprezintă măsuri voluntare de asistenţă pentru copii şi familii acasă, de exemplu sfaturi şi îndrumare privind practicile parentale, grădiniţă, consiliere, suport financiar”, se mai arată în articol.

Cu toate acestea, cei doi miniştri susţin că „există excepţii de la regulă”.

„Uneori se poate să se decidă ca un copil să fie plasat în afara căminului parental, fie ca măsură de urgenţă, fie printr-un ordin de protecţie. Numai un Comitet Regional de Protecţie Socială sau Tribunalul pot emite un ordin de protecţie, nu Serviciul de Protecţia Copilului, pentru că ele sunt autorităţi decidente independente şi imparţiale conduse de judecători. Un ordin de protecţie poate fi emis dacă un copil a fost victima unei neglijenţe grave, maltratare sau abuz. De asemenea, ordinul de protecţie trebuie să fie necesar şi în interesul superior al copilului. Convingerile religioase ale unei familii nu constituie niciodată motive valabile pentru luarea unui copil de lângă părinţii săi, însă violenţa este un motiv. Pedeapsa corporală este ilegală în Norvegia”, au explicat miniştrii norvegieni.

Plasarea unui copil în afara căminului parental fără consimţământul părinţilor este o măsură de ultimă instanţă, mai spun aceştia. Ei mai menţionează faptul că un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre ţările cu numărul cel mai mic de copii aflaţi în îngrijire alternativă.

Mai mult, miniştrii susţin că „în cazurile în care există ordin de protecţie, părinţii au dreptul la un proces în instanţă, inclusiv la un avocat plătit de guvern, au dreptul să fie ascultaţi şi dreptul de a contesta în instanţă decizia Comitetului Regional de Protecţie Socială. O dată pe an, părinţii pot să solicite revocarea ordinului de protecţie”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ