Vinovaţii din dosarul retrocedărilor ilegale, greu de prins şi de pedepsit

514

Timişoara a pierdut mii de clădiri de patrimoniu, iar multe dintre ele au ajuns pe mâna clanurilor de romi. De la sfârşitul anilor ’90 şi până acum autorităţile s-au chinuit să-i găsească pe vinovaţi şi să-i pedepsească. Însă au căzut doar două capete în tot acest răstimp. În închisoare se află Nicuşor Miuţ, fostul director al Direcţiei de Patrimoniu din Primăria Timişoara, şi, mai nou, Ionelaş Cârpaci, unul dintre liderii clanului imobiliar cu acelaşi nume. Însă acesta s-a bucurat de libertate un an şi jumătate după ce a fost condamnat.

Ionelaş Cârpaci, în pușcărie după un an şi jumătate de la condamnare. Cum a ajuns să-şi ispăşească pedeapsa

Ionelaş Cârpaci a fost condamnat la mai bine de 7 ani de închisoare cu executare în septembrie 2017. A plecat însă din ţară, prelevându-se de cetăţenia germană pe care o deţine. Nu s-a sinchisit să anunţe autorităţile şi s-a bucurat de libertate până în prezent.
În 22 aprilie, poliţiştii de frontieră din Timiş l-au capturat. Imediat, Cârpaci, care s-a prezentat la frontieră cu numele de Ionel Sadner, a fost reţinut şi trimis la închisoare.

„În data de 22.04.2018, în jurul orei 16.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Cenad-I.T.P.F. Timişoara s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor specifice, ca pasager într-un autoturism marca Mercedes, înmatriculat în Germania, cetăţeanul german de origine română S.I., în vârstă de 52 de ani, cu domiciliul în Frankfurt.

Cu ocazia efectuării controlului specific, poliţiştii de frontieră au constatat că bărbatul figura în bazele de date ca fiind urmărit în vederea arestării, alertă introdusă de autorităţile române în data de 09.06.2016. Persoana în cauză era căutată în vederea executării unei pedepse cu închisoarea de 7 ani și 2 luni pentru săvârşirea infracţiunilor de înșelăciune, fals privind identitatea sub forma complicității, participație improprie la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, instigare la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, instigare la uz de fals în formă continuată, uz de fals în formă continuată și folosirea instrumentelor oficiale false, în formă continuată”, au transmis poliţiştii.

Liderul clanului Cârpaci a declarat că ştia că este condamnat, dar nu credea că este şi căutat de autorităţi. Minciuna nu l-a dus prea departe, el fiind, acum, deja încarcerat la Penitenciarul Timişoara.

Anchete nesfârşite şi pierderi importante

Totul a început în 1996, iar procurorilor anticorupţie le-au trebuit peste 20 de ani ca să întocmească un dosar care să stea în picioare în instanţă. Timp de 4 mandate, fostul primar, Gheorghe Ciuhandu, alături de mai mulţi subalterni, ar fi ajutat la fraudarea actelor de vânzare-cumpărare sau de retrocedare, sărăcind oraşul de 10.000 de clădiri. Oamenii au lansat acuzaţii, ziariştii au scris zeci de articole, dar casele dispăreau una după alta din inventarul municipalităţii. Degeaba au fost audiaţi zeci de martori şi degeaba au fost puşi sub acuzare funcţionari din primărie, inclusiv Ciuhandu. Doar doi din membrii mafiei imobiliare (Miuţ şi Cârpaci) au fost pedepsiţi.

Primul pas important în dosar s-a făcut în 2017. Procurorii au ridicat suspecţii şi i-au dus la audieri. Alături de ei, în dosarul de corupţie, este acuzat şi primarul de acum al Timişoarei, Nicolae Robu. Dar acesta spune că a vândut numai două apartamente şi că totul a decurs legal. Potrivit acestuia, ambele apartamente sunt modeste și au fost vândute unor familii modeste.

„Fac această menţiune întrucât ancheta a fost declanşată în urma unor sesizări de vânzare de locuinţe foarte bune, la preţuri subevaluate, către persoane suspuse/potente financiar, presupus în condiţii de corupţie. Evident, nu este cazul la vânzarea celor două locuinţe cu semnătura mea”, a explicat primarul.

Procurorii DNA anunţă că în dosarul în care este cercetat actualul primar din Timişoara, Nicolae Robu, precum şi fostul edil, Gheorghe Ciuhandu, alături de alte persoane, se investighează modalitatea în care statul român a fost deposedat de 967 de imobile, prejudiciul estimat ridicându-se la 40 de milioane de euro.

Nicolae Robu, primar al municipiului Timişoara, Gheorghe Ciuhandu, fost primar, şi Martin Staia, fost director în cadrul instituţiei, sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată. În aceeaşi cauză, Dan Diaconu, viceprimar al municipiului Timişoara, şi Traian Stoia, fost viceprimar, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

„În perioada 1996–2015, mai mulţi funcţionari publici din cadrul Primăriei municipiului Timişoara, precum şi alte persoane, şi-au încălcat atribuţiile legate de aplicarea Legii 112/1995 şi au deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al oraşului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului”, transmit procurorii DNA printr-un comunicat de presă.

În luna ianuarie, 1996, a intrat în vigoare Legea 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist, act normativ care le dădea drept foştilor proprietari şi moştenitorilor lor să îşi redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile. Legea a dat dreptul chiriaşilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriaşi care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere ale acelor imobile şi le ocupau la data respectivă, explică procurorii.

„Cu toate acestea, funcţionarii publici din cadrul Primăriei Timişoara au încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timişoara, care nu au avut calitatea de chiriaşi la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 şi care, prin urmare, nu aveau niciun drept să dobândească respectivele imobile. Funcţionarii din cadrul Primăriei Timişoara au vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză, la prețuri modice, stabilite în baza Legii 112/1995 şi HG 20/1996, deşi cunoşteau că respectivele dispoziţii nu aveau nicio aplicabilitate în privinţa acelor persoane. Prejudiciul total cu referire la deposedarea statului de cele 967 de imobile este estimat la aproximativ 40 de milioane euro”, arată DNA.

În dosar sunt cercetate şi alte persoane care, la data faptelor, erau funcţionari în cadrul Primăriei Timişoara.

„Am fost chemat aici în calitate de suspect în vânzarea unor case naţionalizate în perioada în care am fost primar. Reproşul este clasic: abuz în serviciu. Nu ştiu valoarea prejudiciului. Primăria a vândul 1.300 de locuinţe, şi acum e vorba de 60 de locuinţe. Nu am obţinut nimic. Cei care au încheiat contractele au apreciat că şi eu mi-am însuşit punctele lor de vedere pentru că aveau toate vizele şi viza de specialitate”, declara Gheorghe Ciuhandu.

S-a mai recuperat câte o firimitură de patrimoniu

Potrivit celui mai mare dosar de corupţie privind retrocedările Primăriei Timişoara, oraşul şi toţi locuitorii lui au pierdut 10.000 de imobile. Multe au ajuns înapoi la proprietarii de drept, dar numărul celor care au intrat pe mâna samsarilor este şi el mare. Abia după schimbarea administraţiei, după alegerile din 2012, când a ajuns liberalul Nicolae Robu primar, s-a început o timidă luptă pentru recuperarea unor imobile asupra cărora planau suspiciuni.

Prima victorie a venit în 2013. Vila în care funcţiona, cândva, Grădiniţa nr. 1, de pe strada Mihai Viteazul nr. 17, a reintrat în patrimoniul oraşului. Mai exact, un corp al clădirii, dar autorităţile dădeau atunci asigurări că vor redobândi şi corpul A. Asta după ce municipalitatea a reuşit să arate în instanţă că imobilul a fost retrocedat supect.

Clădirea în care a funcționat grădinița a fost, inițial, proprietate privată. Statul Român a intrat în posesia imobilului în urma unui proces cu proprietarul clădirii, care avea datorii uriașe la Finanțe.

Anul 2014 le-a adus două mari victorii edililor. Aceştia mai recuperează pentru patrimoniul local alte două clădiri importante. A fost oprită retrocedarea în natură a cazului Clinicii de Balneofizioterapie de pe bulevardul C.D. Loga. Clădirea a reintrat în proprietatea oraşului şi nu a ajuns în mâinile reclamanţilor. Foștii proprietari vor primi totuşi bani pentru casă, dar, măcar acum, clinica poate funcționa în continuare şi poate fi renovată din banii bugetului local.

„Am câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție un proces pentru clădirea de pe C.D. Loga nr. 42, unde este Secția Balneo a Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Noi obținuserăm anterior, în iunie 2013, la Curtea de Apel Timișoara, o decizie favorabilă, și anume ca reclamanta, Popescu Carina Magda, să primească despăgubiri pentru proprietatea respectivă, dar reclamanta a atacat această decizie la Înalta Curte. Înalta Curte s-a pronunțat în favoarea noastră, respingând recursul și lăsând definitivă și irevocabilă acea sentință a Curții de Apel Timișoara. S-a motivat că între timp s-au construit acolo clădiri care reprezintă mai mult decât 100% față de când proprietatea era a persoanei în cauză. Pe acest temei s-a ajuns la această concluzie, de a se acorda despăgubiri, și nu restituire în natură. Nu noi trebuie să acordăm despăgubiri, ci Statul Român, prin Fondul Proprietatea, prin mecanismul în vigoare pentru despăgubiri. În 11 ianuarie 2008, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara a respins revendicarea doamnei Popescu Carina Magda, și după, s-a ajuns în instanță”, a explicat Robu.

După câteva luni, edilul-şef anunţa din nou, bucuros, încă o victorie: „Noua victorie în lupta împotriva restituirilor ilegale” a fost anunţată de primarul Nicolae Robu pe Facebook.

„La Înalta Curte de Casație și Justiție, Primăria Municipiului Timișoara a repurtat o foarte importantă victorie, prin respingerea recursului dnei Reiber (n.r. — Henriette Reiber, fosta proprietară) în dosarul privind Corpul de Chirurgie al Spitalului de Copii și revenirea definitivă și irevocabilă a imobilului în proprietatea Statului Român”, spunea atunci, mândru, edilul-şef.

Una dintre marile clădiri, situată chiar în centrul oraşului, care este extrem de degradată, a fost câştigată de Primărie, după mai multe procese de revendicare, şi acum va fi refăcută. Astfel, una dintre petele de pe faţa Timişoarei va dispărea.

„Cele trei corpuri de clădire ale Liceului Ion I.C. Brătianu sunt unele de referință în centrul Timișoarei. Litigiile de lungă durată cu privire la această clădire au împiedicat intervenția asupra ei, iar timpul și-a spus cuvântul. Odată cu finalizarea și câștigarea proceselor, în cursul acestui an, pentru Primărie, reabilitarea clădirii a devenit o prioritate. Iată că un prim pas, important, s-a făcut în aceste zile prin publicarea în Sistemul Electronic de Achiziții Publice a anunțului de participare pentru licitația de proiectare a reabilitării fațadelor și învelitoarei pentru toate cele trei corpuri de clădire. În condiții normale, în prima parte a anului viitor am putea porni execuția și pentru acest obiectiv”, a anunțat viceprimarul Dan Diaconu.

Din păcate, rămân încă mii de vile şi case istorice care au intrat pe mâini nepotrivite şi care, poate, nu vor fi redobândite niciodată, nici de autorităţi şi nici de proprietarii de drept.

O simplă plimbare pe bulevardul C.D. Loga atestă acest lucru.

LĂSAȚI UN MESAJ