Valuri de frig și căderi masive de zăpadă. Ce aduce în România fenomenul de destabilizare a vortexului polar

2370

După un decembrie relativ blând din punct de vedere meteorologic, în lunile ianuarie şi februarie s-ar putea înregistra valuri de frig şi căderi masive de zăpadă cauzate de o destabilizare a vortexului polar, explică meteorologii americani pentru weather.com.

Vortexul polar este o masă de aer de presiune scăzută care se învârteşte în sens contrar acelor de ceasornic deasupra Polului Nord. Un vortex polar are un diametru de circa 1.000 de kilometri, iar ca altitudine el este localizat în troposfera medie şi superioară, adică la 5-6 kilometri deasupra Polului, şi se întinde până în stratul atmosferic superior, adică până în stratosferă. Vortexul poate fi văzut şi ca un zid care împiedică aerul rece polar să coboare spre latitudini mai mici, peste Europa şi America de Nord.

În centrul şi dedesubtul vortexului se află masele de aer polar, extrem de reci, pe care vortexul le ţine sub control, dar periodic, vortexul slăbeşte, din cauza unui fenomen numit încălzire stratosferică bruscă (SSW – Sudden Stratospheric Warming) şi a unui aport de căldură dinspre ocean, favorizat de suprafaţa tot mai mică a gheţurilor arctice.

Atunci când vortexul este destabilizat nu mai poate reţine masa de aer polar deasupra Arcticii, iar aceasta se revarsă spre latitudini mai mici, provocând valuri de frig de durată în Europa şi America de Nord.

Astfel, în zona temperată, un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, iar vortex destabilizat înseamnă ninsori abundente, viscole severe și perioade lungi de vreme extrem de geroasă.

Anul acesta, cercetătorii americani se tem că vortexul polar va slăbi brusc în ultimele zile ale lunii decembrie sau la începutul lui ianuarie și astfel asupra Europei și a Americii de Nord se va revărsa un val de aer foarte rece.

Potrivit unui climatolog din Lexington Massachusetts, Judah Cohen, anul acesta, ambele condiţii care prezic o destabilizare masivă a vortexului au fost îndeplinite după ce gheţurile din Marea Barents au fost sub nivelul normal şi pătura de zăpadă din Siberia s-a întins dincolo de limita obişnuită.

Citește mai mult pe libertatea.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.