Uzinele care au făcut istorie nu vor să rămână istorie

652

Banatul Montan scade tot mai mult atunci când vine vorba de cifră de afaceri sau investitori, deși producția industrială începe să se ridice.

O zonă cu o puternică istorie industrială, de la celebrele furnale inaugurate în 1771 și până la primele poduri nituite sau sudate, ori celebrele locomotive, Caraș-Severinul a avut parte doar de închideri și disponibilizări în ultimele trei decenii.

Afacerile din industria metalurgică au ajuns, în 2016, la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, raportându-se o dispariție a peste 100 de companii din piață în ultimii trei ani și o scădere a numărului de angajați cu aproape 1.000 în perioada 2013–2016, potrivit unei analize KeysFin.

Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde de lei, în condițiile în care comerțul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. În 2013, afacerile din metalurgie depășeau 34 de miliarde de lei, iar comerțul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde de lei.

TMK Resista„Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariția a peste 100 de companii de pe piață în ultimii trei ani și cu scăderea numărului de angajați de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013–2016”, se arată în analiză.

Statistica mai spune, totodată, că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariați, în 2016 se regăseau în metalurgie numai 5.400.

„Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluției economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care dețin sau au avut unități în România, absența unei cereri susținute de pe piața locală și, nu în ultimul rând, importurile au făcut ca acest domeniu să își reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice și creșterea prețurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu, la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate și electrozi de sudură, marca creșteri de producție de peste 10%, criza din intervalul 2009–2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd și astăzi”, spun analiștii de la KeysFin.

În prezent, potrivit analizei, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potențial economic, precum București-Ilfov. Cele mai multe firme sunt înregistrate în zona de Nord-Vest (1.485 de companii, dintre care 1.394 implicate în activități de producție și 91 în comerț, Centru (1.189/63) și București-Ilfov (1.053/216). La polul opus se situează zona de Nord-Est (719/64) și Sud-Vest (597/48), unde activează TMK, Mechel, UCMR și Combinatul din Hunedoara.

Resita1 (1)Arcelor Mittal Galați este, în continuare, cel mai important jucător de pe piață, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălățean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei. În topul firmelor urmează Alro (2,14 miliarde lei), Silcotub (1,23 miliarde de lei) și Tmk-Artrom (761,9 milioane de lei).

Potrivit analiștilor, în condițiile în care principalii jucători din piață, firmele străine, și-au redus semnificativ investițiile în România, preferând alte destinații strategice, șansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanțurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investițiile statului, care să permită funcționarea și dezvoltarea companiilor românești.

„În condițiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar și oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susținut de programe investiționale și facilități fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situație similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor”, au adăugat analiștii.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri.

UCM Reșița, de la locomotive cu abur la industria de armament

ucm-resitaAjunsă la pragul falimentului, UCM Reșița mai trăiește doar prin prisma experinței avute în sfera lucrărilor hidrotehnice, fapt ce-i aduce încă comenzi de la Hidroelectrica, aproape unicul finanțator al celebrei uzine. Desigur, la declinul combinatului a contribuit foarte mult și familia Chebuțiu și colaboratorii săi, care acum fac pușcărie pentru devalizarea societății și au de plătit și despăgubiri serioase către aceasta.

Din păcate, firma este încă în insolvență, celebrul Remus Borza nereușind și cu UCMR performanța reușită cu Hidroelectrica, uzina având acum nevoie de un plan de redresare a societății. Fostul ministru al economiei, acum titularul portofoliului apărării, spunea că șansa UCMR ar putea veni de la industria de apărare, dar uzina nu prea mai are nici tehnologie performantă, personalul este de câțiva ani în șomaj tehnic, iar contractele nu se prea întrevăd. Fără o retehnologizare serioasă, este greu de crezut că UCM Reșița va mai putea primi comenzi la standardele tehnologice de astăzi.

O șansă ar putea veni de la compania americană Zoetic, care vede o colaborare cu UCMR. Anul trecut, milionarul Robert Loughan a fost la Reșița și a vizitat uzina, dar, de atunci, nu s-a mai auzit nimic.

Și tot la capitolul industrie, recent, o delegație a Rheinmetall, un mare producător german de armament, a fost primit de către primarul Ioan Popa într-o încercare de revitalizare a societății Arsenal (fosta IMR), și ea cu o tehnologie depășită, dar cu spațiu necesar și angajații care au experiența minimală necesară unei asemenea producții. Nemții analizează posibilitatea producerii aici a unei arme și turelelor pentru unul dintre tab-urile produse de Rheinmetall.

Combinatul Siderurgic Reșița a devenit TMK Artrom

TMKMult mai bine stă combinatul siderurgic, chiar dacă nu mai are nici miile de angajați de altădată, nici tonele de oțel produse în anii de glorie. Aici, salariile sunt mult peste minimul pe economie, comenzi externe pentru statele arabe sau America facând ca angajații să muncească în liniște.

Producătorul de țevi de oțel fără sudură TMK-Artrom a raportat un profit de 18 milioane de lei și o cifră de afaceri de peste 516 milioane de lei în primele șase luni din 2017, în creștere față de acceași perioadă din 2016, potrivit datelor transmise, joi, către Bursa de Valori București (BVB).

În primul semestru din 2017, cifra de afaceri totală a companiei a fost de 516,3 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, când raporta 404,4 milioane de lei, potrivit rezultatelor consolidate.

Rezultatul global net a fost în creștere în primele șase luni din anul acesta, de la 2,57 milioane de lei, la 18 milioane de lei.

Din vânzările de țevi, compania a obținut peste 94.000 de lei, iar din producția lor a câștigat peste 98.000 de lei în primul semestru al anului în curs.

Peste 80% din vânzările TMK-Artrom sunt realizate în afara României, în Europa, SUA, Turcia, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Furnizorul de materie primă este TMK Reşiţa, producător de țaglă, profile rotunde şi bloom, prin procedeul de turnare continuă, cu o capacitate anuală de 450.000 de tone oţel, potrivit ZF.

Pe site-ul Bursei de Valori București TMK sunt publicate și rezultatele neauditate pe anul 2017, potrivit cărora cifra de afaceri depășește un miliard de lei noi și un profit de peste 170 de milioane de lei (http://www.bvb.ro/infocont/infocont18/ART_20180215183838_TMK-ARTROM-Situatii-Financiare-Individuale-si-Consolidate-31.pdf).

Caromet Caransebeș a renăscut din propria cenușă

Rama-tip-BO-BO-LE-3400KW-300x227 trenuriO revenire spectaculoasă are și Caromet Caransebeș, companie care s-a întors la producția și repararea de boghiuri, vagoane și material rulant pentru CFR. La jumătatea lunii februarie 2018, reprezentanții companiei, alături de alte societăți de profil, au fost invitați la discuții, la Ministerul Transporturilor. Tema a fost repararea și recondiționarea materialului rulant al companiei CFR, potrivit ministrului Lucian Șova, „operatorul național de servicii de transport feroviar de călători are acum 750 de vagoane disponibile și încă peste 400 care au nevoie de reparații”.

La Mechel Oțelu Roșu încă bate vântul

Nu același lucru se poate spune despre Combinatul Mechel de la Oțelu Roșu, care a ratat transferul către Iosif Armaș, arestat preventiv cu câteva zile înainte de semnarea contractului.

În schimb, tot Mihai Fifor spunea că exploatarea cuprului la Moldova Nouă trebuie reluată, aici, o importantă companie, Delphi, anunțând că închide producția anul acesta. Iar la Anina municipalitatea a reușit să contracteze câteva milioane de euro pentru a transforma mina de acolo într-un veritabil muzeu.

Sursa foto: site-urile oficiale ale uzinelor din text

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ