38 C
Timișoara
vineri 12 iulie 2024

Unde au dispărut peste 50. 000 de elevi din România în doar patru ani de liceu

În România, abandonul școlar este în creștere. Anul acesta s-au înscris la Bacalaureat 119.000 de elevi, față de 172.000, câți au fost înscriși în urmă cu 6 ani la Evaluarea Națională. Unde au dispărut cei 53.500 de elevi? O anchetă efectuată de Libertatea, tratează subiectul în amănunt. 

Sociologul Gelu Duminică consideră că mai mult de jumătate din copiii dintr-o generație „se pierd pe drum”, adică ajung fie să rămâne elevi cu opt clase, asta dacă sunt norocoși și sunt înscriși la școală de părinți. Gelu Duminică consideră că abandonul școlar este consecință a sărăciei, lipsa unei educații de calitate în sistemul românesc de învățământ, dar și migrația.

Dacă părinții pleacă în altă țară, pleacă și copiii lor cu ei, chiar dacă nu imediat. Acesta spune că peste 5 milioane de români sunt deja stabiliți în străinătate. În ceea ce privește calitatea educației, sociologul Gelu Duminică este de părere că educația românească este mai calitativă la oraș decât la sat, iar copii de la sat nu pot face rezultate bune pentru că nu sunt la fel de bine pregătiți. Mai exact, sociologul spune că, în ceea ce privește sistemul de învățământ, există un decalaj calitativ între mediul rural și mediul urban.

Sociologul consideră că cei mai mulți profesori și cei mai pregătiți se orientează înspre posturi în orașele mari, acolo unde elevii sunt mai bine pregătiți, iar școlile din mediul rural nu se află printre preferințele profesorilor din cauza elevilor mai slab pregătiți.


Există elevi din comunități defavorizate care se străduiesc să termine opt clase, dar adesea nu merg mai departe din cauza greutăților.

În mediul rural, copiii din unele școli se pot confrunta și cu lipsa de interes a părinților pentru a-i îndruma să urmeze o formă de învățământ. În comunitățile dezavantajate, cum ar fi cetățenii de etnie romă, părinții preferă să-i îndemne  pe copii să muncească decât să meargă la școală. Drept consecință, elevul merge mai rar la școală decât colegii săi și ajunge să nu țină pasul cu ceilalți, fiind mai slab pregătit, iar profesorii nu mai au răbdare să se ocupe de ei. Așadar, tinerii, nesprijiniți de nimeni din comunitatea lor, ajung să considere abandonul școlar, după clasa a VIII-a, decât să meargă mai departe la liceu.


În ceea ce privește tinerii mai mari, de clasa a XII-a, există un bun procent de elevi slab pregătiți chiar și la liceu, care absentează mult de la școală. Din această cauză nu țin pasul cu materia, iar aceștia ajung să fie trecuți „de milă” de profesori, pentru a-și îndeplini norma didactică. Acești elevi ajung să termine clasa a XII-a, dar ei nu mai dau Bacalaureatul deoarece nota lor ar fi slabă și ar face școala de râs. Sociologul consideră că acești elevi nu sunt suficient de pregătiți să urmeze studii liceale și numește acest fenomen „Raportare falsă”. Adică elevii sunt înmatriculați la liceu, însă nu au un nivel de pregătire la fel cu cel al colegilor lor, poate mai implicați și mai atenți la ore.

Sistemul educațional din România are o carență

Abandonul școlar survine din cauza unei carențe în sistemul educațional, o lipsă de încredere în învățământul. Practic, mulți consideră că școala „nu te duce nicăieri”. Pe de altă parte, carența în sistemul educațional este că învățământul liceal rigid nu se aliniază cu aptitudinile diverse ale elevilor. Adică, ei sunt toți băgați într-o singură oală, deși unul se pricepe la matematică, altul la dans, sau altul la gătit.

„Credem că oferta liceală nu cade și nu este în concordanță întotdeauna cu posibilitățile, așteptările, aptitudinile diferite, denivelate ale elevilor. A-i pune pe toți în același calapod curricular, de strategii și situații de instruire, a le pretinde aceleași competențe, chiar dacă ei manifestă predispoziții diferite pentru o disciplină sau alta, rămâne pe mai departe o problemă de rezolvat la nivel de sistem”, spune declară pentru Libertatea Constantin Cucoș, expert în pedagogie și membru al Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic de la Universitatea „Ioan Cuza” din Iași.

Acest consideră că elevii nu fac față nevoilor nerealiste de exigență ale învățământului românesc sau ajung încadrați în programe de studii care nu prezintă niciun interes pentru ei, așadar nu reușesc să facă performanță.

 

 

Sursă: https://www.libertatea.ro

Foto: Hotnews

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Timișorenii ajung în valuri la Urgențe din cauza caniculei

Canicula a dus la creșterea numărului de persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale de urgență. Cei mai mulți dintre pacienții care au avut...

Aquatim a semnat două contracte de finanțare prin PNRR

Aquatim a semnat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, două Contracte de Finanțare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în vederea implementării a...

Citește și :