Un tânăr talentat caută afirmarea în muzică

126

Scena muzicală românească este destul de amestecată. E plină de talente autentice fie mai consacrate, ce fac de ani de zile arene pline la evenimente cu mult public. La fel de talentați sunt și unii din generațiile foarte tinere ce acum încearcă să acceadă în această lume plină de strălucire și fani extaziați.

Evident că pe lângă cei cu har și imaginație este plină aceeași lumea a muzicii și de veleitari ce plictisesc și agasează auzul cu disonațe. Dar poate odată și odată va avea și publicul românesc educația muzicală și tăria de a spune „Gata!” . Vor trebui blocați cei ce mimează, scălâmbăie ori se vaită de parcă nu o pot acasă ci doar cu mult public în jur.

De data asta vom prezenta cazul unui tânăr din categoria celor ce realmente promit să facă impresie bună. A ales calea mai grea a muncii serioase și nu a succesului facil ce poate i-ar fi fost la îndemână. Vrea să aibă un nume în lumea muzicală și este conștient că trebuie să investească enorm atât ca muncă, inspirație și chiar material. Succesul va veni sigur dacă continuă cum a început.

Și cum explică bine ce are de gând să lăsam chiar cuvintele sale să facă prezentarea. Au farmecul și frustul unui om tânăr ce are ambiția de a face totul cu forțe proprii și cu mult efort pentru calitate. Este de remarcat că se bucură de înțelegerea dascălilor săi, care chiar cred în potențialul artistului.

„Numele meu este Vieriu Dănuț Adrian și sunt elev în clasa a X-a C, la liceul Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani. Când vine vorba de muzică îmi aduc aminte că la început totul era doar o joacă, când eram în clasa a IX-a, am mai cântat la câteva baluri organizate de liceul nostru, mi s-a spus că am talent și am vrut să văd ce iese. Sincer să vă spun, la început mi-a fost foarte greu, deoarece ca să iasă ceva de calitate, trebuiau bani pentru microfon, pentru mixare, pentru artwork pentru că nimeni nu te ajută pe gratis… totul se plătește și banul îl face pe om ceea ce mă cam deranjează… Mi-am luat viața în propriile mâini de la 14 ani…m-am angajat ca barman-ospătar la un restaurant la noi în oraș pentru că voiam să îmi îndeplinesc visul și trebuie să fac cumva să iasă totul bine. Acum după lansare, piesa a adunat peste 8.200 de vizualizări într-o lună, ceea ce este foarte bine. Țin să menționez că la piesa „Te-am iubit cândva” am mai colaborat cu câțiva i prieteni Hanzo (Adrian Pungă) și Vlad ( Vlad Sofiea). S-a muncit foarte mult, piesa era plănuită de un an de zile, numai că versurile erau prea seci și nu îmi plăcea deloc cum sună, dar nu am renunțat, m-am ambiționat puțin și am zis că orice ar fi trebuie să reușesc.Tot la lansarea acestei piese, m-a ajutat și domnul director, Prisăcariu Alin, cu cât a putut și dumnealui fiind de acord să punem un anunț în liceu cu lansarea acestui „single”. Cât despre bugetul alocat pentru realizarea acestei piese, ei bine nu vă pot spun prețul exact, dar s-a investit în jur de 200 de euro. Poate e un preț mare, poate este unul mic, dar asta rămâne ca fiecare să decidă pentru el.

Am văzut că piesa are cât de cât succes și m-am gândit să mai lansez una pe 23 iunie 2019. ,,Ai uitat de noi”, părerea mea este că acestă piesă va fi mult mai bună decât prima! Planul meu este următorul: să am lansate 5 piese audio, după care voi lansa o piesă despre liceul meu, cu tot cu videoclip urmând ca prin noiembrie să mă prezint la PROTV, la emisiunea lui Măruță.

Am fost întrebat de multe ori de unde mă inspir când fac o piesă și ce mă determină să o fac. Așadar răspunsul este unul simplu, eu mă inspir din două locuri, din capul meu și din viața reală. Eu spun adevărul, scriu tot ceea ce se văd că se întâmplă în jurul meu, apoi încerc să fac un rezumat iar mai târziu îl transform în versuri. Vreau să vă mai spun că pe nimeni nu m-a ajutat cu 10 bani, am făcut totul pe banii mei, am muncit foarte mult, au fost momente în care ziceam că o să cad din picioare de oboseală, dar nu am dat înapoi, de fapt nu renunț niciodată, voi merge mai departe indiferent de situație, pentru că dacă mă luam după lume, Dixy ca artist poate că nu mai exista. (Dixy fiind eu).

Deși am muncit mult la piesă și chiar dacă eu plătesc totul din banii mei, de exemplu la piesa pe care o voi pune pe 23 am pus anunțuri la mine prin oraș și m-a costat un pic, dar nu mă plâng, nu cer nimănui nimic, decât să susțină și ei munca depusă printr-un simplu share sau subscribe, atât am nevoie, pentru că uneori un simplu share contează mai mult decât 10 euro.

Și chiar dacă sunt eu din Darabani, cel mai nordic oraș din țara noastră cu o populație de 9.000 de locuitori, dar să știți i că sunt respectat în cartier, mă știe toată lumea, când merg undeva, toți mă cunosc…voi face tot posibilul să se audă numele meu peste tot în țară, voi fi un fel de Tudor Sișu de Darabani!

Pe viitor am de gând să colaborez cu alți artiști români cum ar fi: Utze, aZr, Alex, BR0NX, Claudiu Roman, Seek, GIEMSI, dar și mulți alții…

Să știți că surprizele nu se vor opri aici, și ceea ce ați ascultat voi până acum a fost nimic, a fost doar o încălzire. După ce voi lansa albumul PRIN ÎNTUNERIC ÎN SINGURĂTATE pe care l-am început acum, am de gând să realizez și o piesă cu un foarte bun prieten de al meu Marius Mihăil,  care a participat la Românii Au Talent, nu vă pot spune mai multe…vă las pe voi.”

 

LĂSAȚI UN MESAJ