Un „plan de acţiune” european împotriva finanţării terorismulu, în urma atacurilor de la Paris

91

Comisia Europeană (CE) prezintă marţi un „plan de acţiune” împotriva finanţării terorismului, insistent solicitat de Franţa după valul de atacuri de la Paris, în 2015.

Cei 28 de membri ai Comisiei, reuniţi în colegiu marţi, la Strasbourg, în estul Franţei, urmează să adopte „un plan în vederea consolidării luptei împotriva finanţării terorismului”, a anunţat purtătorul de cuvânt al CE Margaritis Schinas.

Iar vicepreşedintele Comisiei, letonul Valdis Dombrovskis, urmează să informeze presa marţi, începând de la ora 14.30 GMT (16.30, ora României), la Strasbourg.

După atacul de la redacţia săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo, pe 7 ianuarie, şi după atacurile comise pe 13 noiembrie la Paris şi Saint-Denis, soldate cu 130 de morţi, Franţa s-a angajat în favoarea adoptării „rapide” a unor măsuri.

„Se pare că este necesar să fie efectuate studii de impact, scuzaţi-mă, am să fac un foarte rău joc de cuvinte, dar noi cunoaştem impacturile, la Bataclan”, scena masacrării a 90 de persoane, pe 13 noiembrie, la Paris, a subliniat ministrul francez al Finanţelor Michel Sapin.

„Putem face studii de impact, dar în acest domeniu nu e nevoie de şase luni ca să faci un asemenea studiu de impact”, a insistat el.

Omologul său german, Wolfgang Schäuble, a adăugat că „Sapin şi cu mine am spus că va lua un pic mai mult timp”.

În colimatorul CE se află cardurile preplătite şi monedele virtuale, evocate, între altele, de către comisarul european pentru Stabilitate Financiară, britanicul Jonathan Hill, potrivit lui Sapin.

Aceste două mijloace de plată, arătate cu degetul din cauza utilizării lor de către reţele jihadiste, urmează să fie vizate într-un cadru consolidat.

Blocarea averilor

Cardurile preplătite – a căror utilizare în pregătirea atacurilor de la 13 noiembrie în vederea finanţării automobilelor şi apartamentelor folosite de către atacatori a fost dezvăluită de către Palatul Bercy – se vor o alternativă la cardurile de plată clasice, în special în cazul celor care nu au cont bancar.

Produse de Visa sau Mastercard şi dotate cu un cod secret, ele permit retragerea de numerar din distribuitoare, efectarea de cumpărături în magazin dar şi online, la fel ca cele clasice. Însă, spre deosebire de acestea din urmă, ele nu sunt nominale.

Distribuite iniţial de bănci, aceste carduri vizează în special părinţi aflaţi în căutarea unui mijloc de plată sigur şi plafonat pentru copiii lor – este necesar să fii major pentru ca să cumperi cardul, dar nu şi pentru a-l utiliza.

În ceea ce priveşte banii virtuali – ca de exemplu bitcoin -, ei permit efectuarea unor tranzacţii transnaţionale în afara oricărui control al autorităţilor financiare sau al serviciilor de informaţii, păstrând anonimatul părţilor.

Sapin a exercitat de asemenea presiuni, la jumătatea lui ianuarie, în vederea adoptării unor măsuri de blocare a averii. „În ceea ce priveşte blocarea imobilelor sau bunurilor imobiliare, ca de exemplu o maşină, a unor venituri, prestaţii, nu am făcut totul şi este nevoie să luăm decizii”, sublinia el.

„Planul de acţiune” al UE apare într-un context global al luptei împotriva puternicei organizaţii Statul Islamic (SI). Astfel, pe 17 decembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate o rezoluţie care are ca scop să-i lovească pe jihadişti la portofel, prin golirea surselor de finanţare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.