Un important monument istoric din Banat salvat de la ruinare! Câți bani dă Guvernul României și Uniunea Europenă pentru salvarea sa…

170

Peste 30 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru două proiecte din judeţele Mureş şi Caraş-Severin, care vizează conservarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural.
Contractele de finanţare au fost semnate de viceprim-ministrul Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene (MDRAPFE), cele două proiecte urmând să fie implementate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR), Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Primul proiect vizează reabilitarea Muzeului de Ştiinţele Naturii Târgu Mureş. Cel de-al doilea proiect are în vedere consolidarea, restaurarea, conservarea şi protecţia Cetăţii Ladislau din comuna Coronini (jud. Caraş-Severin). Alături de lucrările de restaurare, consolidare și amenajare/refuncționalizare a spațiilor existente, prin proiect va fi reamenajat şi Turnul 3 de sud-vest, vor fi conservate zidurile şi turnurile cetăţii cu asize de piatră, se vor amenaja platforme şi pasarele, se va construi un corp anexă, se vor realiza instalaţii electrice şi sanitare, precum şi iluminat arhitectural şi ambiental, se va amenaja incinta sitului şi se vor realiza alei pietonale. Proiectul va fi implementat pe parcursul a 44 de luni, valoarea totală a investiţiei fiind de 19.851.860,74 de lei, din care 19.348.458,15 lei (98% din valoarea eligibilă a proiectului) reprezintă finanţarea nerambursabilă alocată de MDRAPFE – AM POR. După finalizare, autorităţile locale estimează includerea cetăţii în circuitul turistic (cu minimum 750 de vizitatori pe an).

„Până în prezent, pe Axa Prioritară 5 din POR 2014-2020, am semnat 15 contracte de finanţare, cu o valoare totală de peste 240 de milioane de lei. Vom continua să investim în obiective de patrimoniu, pentru a le reda atât comunităţilor locale, cât şi turiştilor interesaţi de cultură, festivaluri, evenimente etc., iar fondurile pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziţie reprezintă o sursă de finanţare foarte importantă.”, a precizat Shhaideh, subliniind că, în continuare, creşterea gradului de absorbţie rămâne o prioritate absolută a Guvernului.

Cetatea Sfântul Ladislau, ridicată de împăratul Sigismund de Luxemburg pe malul Dunării, se mai poate admira şi astăzi deși este, practic, o ruină.

Donjonul de la Corinini era o fortificaţie feudală terminată de Sigismund de Luxemburg în 1428 şi pusă sub patronajul Sfântului Ladislau. A fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1430. Cetatea a fost ridicată pe ruine dacice, pe deal (cula cum îi zic sârbii), un deal stâncos cu trei laturi abrupte, de pe malul apelor Dunării. Acea cetate a fost refăcută deoarece zona a intrat sub atenţia regalităţii maghiare. Tot aici au fost identificate în mijlocul secolului al XIII-lea și ruine ale unei cetăți de epocă antică, fiind stabilită de cercetători ca fortificație dacică.

Fortificaţia medievală spun cercetătorii că avea două incinte de piatră: una mai largă, în formă de elipsă, cu diametrul maxim de 190 m şi alta interioară triunghiulară, cu axa mare pe direcţia est-vest. În colţul estic a fost ridicat un donjon circular cu cinci metri în diametru, din care pornea un sistem de poartă, dezvoltat spre sud (spre malul apei). De poartă era legat palatul, care avea trei săli, printre care şi o aula centrală, cu pivniţe boltite.

În nordul incintei triunghiulare exista un turn exterior, rectangular, care făcea legătura şi cu latura de vest a fortificaţiei. Cetatea mai era apărată şi de ziduri de trei metri grosime, care se întindeau pe malul Dunării, porneau din colţul nord-vestic al construcţiei şi se incheiau cu un turn mic rectangular. O altă măsură de apărare era şanţul de pe partea nordică, lat de nouă metri, dotat cu pod de piatră. În anul 1433 este consemnat de izvoare comandantul cetății era Eberhard Sasul (Eberhard Sax).

În timp, cetatea a fost pusă la dispoziţia cavalerilor teutoni iar în anul 1526, cetatea a fost distrusă.

Cetatea Sfântul Ladislau a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice în 2004, cu codul CS-I-s-A-10815. În urma cercetărilor arheologice, au fost identificate straturi succesive de locuire a Cetăţii: fortificaţii din Epoca medievală (CS-I-m-A-10815.01), o fortificaţie din perioada Epocii fierului – La Tene (Cultura dacilor liberi – CS-I-m-A-10815.02) dar și o aşezare neolitică, din epoca bronzului (CS-I-m-A-10815.03) şi o fortificaţie tot din epoca bronzului (CS-I-m-A-10815.04)

Așezarea Coronini este atestată în timpul Pașalâcului de Timișoara sub numele Alibeg. Numele actual al comunei provine de la cel al generalului-conte Johann Baptist Coronini-Cronberg, președintele administrației imperiale a voivodatului Serbiei și a Banatului Timișan între 1849-1859. El a strămutat cu forţa oltenii în această aşezare, în 1850. Denumirea veche a satului de pe malul Dunării este ”Pescari” reliefând principala ocupație a locuitorilor săi.

Sursa: cesavezi.ro

LĂSAȚI UN MESAJ