Ultimul bastion al Timişoarei — spaţiul din centrul istoric părăsit de turişti şi autorităţi

270

Timişoara este tot mai căutată de turişti, însă nu toate zonele istorice şi demne de vizitat sunt pe lista celor care ne trec pragul. Unul dintre obiectivele părăsite de vizitatori este Bastionul Theresia. Nici măcar în zilele de weekend, grupurile de turişti care umplu centrul istoric nu îşi fac drum pe aici. Şi asta pentru că spaţiile destinate culturii sunt goale. Din păcate, şi întreţinerea bastionului reabilitat acum 8 ani lasă de dorit foarte mult. Totul pare vechi şi este degradat, geamurile sunt sparte, iar pavajul parcă are şi el sute de ani…, la fel ca cetatea.

Ce istorie bogată!…

Bastionul Theresia este singurul bastion care mai există din cetatea Timișoarei, din perioada apartenenței Banatului la Imperiul Austriac. Fiind singurul bastion din Timișoara, mai este cunoscut de timișoreni și sub numele de Bastionul Cetății.

După cucerirea, în octombrie 1716, a cetății Timișoara de către armata habsburgică aflată sub conducerea lui Eugeniu de Savoia, s-a constatat că fortificațiile turcești nu puteau face față noilor tehnici de luptă. Ca urmare, s-a luat decizia de a se reface întreaga cetate. Fortificarea s-a făcut în sistem Pagan. Sistemul Pagan a inspirat primul dintre sistemele de fortificație preconizate de Vauban, asemănarea dintre aceste sisteme răspândind afirmația că Timișoara ar fi fost fortificată în stil Vauban.

Bastionul Theresia a fost primul ridicat. Construcția lui a început în 1732, imediat după ce s-au finalizat lucrările hidrotehnice de regularizare a Begăi, lucrări care s-au desfășurat în perioada 1728–1732 și care erau menite să asigure apa necesară în șanțul cetății, astfel ca ravelinul/bastionul să poată funcționa corect. El apare prima dată pe planurile din anii 1732–1733. Inițial a fost conceput ca ravelin înconjurat de apă, situat în fața zidului (curtină) care urma să unească viitoarele bastioane Francisc și Iosef, și s-a numit Ravelinul de Proviant (Ravelinul Depozitului de Alimente). Construcția lui a fost definitivată în 1733–1734. Ulterior, a fost înglobat în zidul fortificațiilor, iar în 1744 a fost redenumit Bastionul Theresia, în onoarea arhiducesei Maria Terezia a Austriei.

Zidurile vechii cetăţi au fost rehabilitate în perioada 2008–2010. După reabilitare, timp de 5 ani, condițiile finanțării au stipulat obligația utilizării complexului în special pentru activități culturale, activitățile de alimentație publică fiind limitate la cafenele, cofetării și vinoteci, discoteca urmând să fie transformată într-un centru de pregătire pentru tineret.

Nicidecum nu s-a întâmplat aşa. Aici au funcţionat în continuare baruri, discoteci, magazine de ceasuri de lux, restaurante, magazine de mobilă avangardistă şi chiar un shop pentru echipament de pescuit şi airsoft. 

Ce-am avut şi n-am ştiut să păstrăm

Reabilitarea Bastionului Theresia putea aduce Timişoarei un număr important de turişti, de evenimente culturale şi putea să revitalize întreaga zonă. Culmea, deşi este la doi paşi de central istoric, acesta fiind reabilitat 5 ani mai târziu, bătrânul bastion stă departe de ochii turiştilor şi ai investitorilor. Iar unul dintre motive este starea jalnică în care a ajuns.

O vizită scurtă prin bastion îţi arată cât de mult le-a păsat autorităţilor de cetate, de reabilitarea ei şi, până la urmă, de istoria reînviată a Timişoarei. Dacă începem de la intrările în bastion dinspre Palatul Diacasterial, descoperim dale desprinse. Se pot ridica fără probleme cu mâna! Multe sunt sparte, iar pereţii cetăţii sunt plini de igrasie. În multe locuri tencuiala de 8 ani lipseşte. De asemenea, vegetaţia e la ea acasă. Pe zonele pietonale pavate cu dale buruienile cresc în voie.

Odată ajunşi în tunelurile bastionului, situaţia devine şi mai gravă. Toată tencuiala este crăpată, iar negrul este culoarea dominantă. Zugrăveala la alb nici nu se mai vede. Hidroizolația a fot făcută atât de prost, încât apa se infiltrează prin pereţi. Şi cum maşinile circulă pe aici, noxele emise se văd pe pereţii bastionului.

În aşa-numita piaţă de evenimente, în zona pietonală unde există şi amfiteatrul de sticlă, totul este lăsat la voia întâmplării. Sticla de la spaţiul expiozițional este spartă, iar în interior nu se poate intra. Este plin de apă, igrasie şi gunoaie. Paznicii, ascunşi de obiectivele aparatelor de filmat, spun că aici îşi fac veacul oamenii străzii şi că nimeni nu intervine pentru a remedia situaţia.

Treptele şi zonele pietonale din lemn sunt o adevărată capcană. Multe trepte sunt desprinse sau lipsesc cu totul, iar pe unde ar trebui să păşim în siguranţă trebuie să fim atenţi să nu ne rupem picioarele.

La fel ca în faţa bastionulului, şi în curtea interioară dalele sunt sparte şi este greu să treci pe aici. Mămicile cu cărucioare sau bicicliştii nu au decât să ocolosească zona, aşa cum o fac, de altfel, turiştii şi investitorii. Stricăciunile şi lipsa de implicare a autorităților, întreţinerea zero a bastionului este atribuită, în egală măsură, Consiliului Judeţean Timiş şi Primăriei Timişoara, ambele fiind proprietari şi administratori ai vechii cetăţi.

Istoria, tot la licitaţie

În aceste condiţii nu este de mirare că multe spaţii ale Bastionului Theresia sunt goale. După ce „afaceriştii de lux” au plecat de aici, spaţiul nu este atractiv pentru niciun alt investitor. Asta pentru că recondiţionările sunt scumpe, iar promovarea vechii cetăţi este egală cu zero.

Bastionul Timişoara caută în continuare chiriaşi, luna trecută fiind lansată o nouă licitaţie. Cei care doresc să aibă afacerea în vechea cetate se pot înscrie în cursă. Prețul de închiriere de la care va porni licitația, în funcție de spațiu, este situate între 36,23 lei și 36,57 lei/mp/lună, fără TVA, iar cel pentru utilizarea terenului aferent frontului spațiilor pornește de la 87,4 lei/mp/lună, tot fără TVA.

Spaţiile pot avea ca destinație activități tip restaurant, bar și alte activități de servire a băuturilor, creație și interpretare artistică, informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări, tranzacții imobiliare, activități profesionale, științifice și tehnice, cu excepția activităților veterinare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport.

Spaţiile scoase la licitaţie: Corp A – spațiul A 5 – 222,09 mp + 57 mp teren aferent frontului Corp A – spațiul A 6 – 211,65 mp + 54 mp teren aferent frontului Corp B+C – spațiul B-C 7+1 – 379,27 mp + 168 mp teren aferent frontului Corp C – spațiul C 6 – 384, 77 mp.

„Am luat decizia de a organiza cât mai rapid licitația pentru închirierea spațiilor pe care Consiliul Județean Timiș le are disponibile la Bastion. După reabilitare prin fonduri europene, Bastionul Theresia oferă spații amenajate care pot fi închiriate conform legii, pentru derularea de activități în domeniul turistic, cultural, de agrement și nu numai”, spunea luna trecută președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra.

Idei fanteziste pentru revitalizarea Bastionului

Anul trecut, Consiliul Judeţean Timiş a organizat mai multe licitaţii pentru închirierea bastionului, dar nu a reuşit să încheie prea multe contracte. În lipsă de investitori dornici să îşi dezvolte afacerile aici, administraţia judeţeană s-a gândit să… gândească… out of the box. Şi autorităţile din Timiş au venit imediat cu o idee: terase pe zidurile bastionului.

Astfel, cei care doreau să aibă o tersă de vară, unde să le ofere clienţilor şi o privelişte cu Timişoara, ar fi putut să închirieze spaţiul de pe cetate. Însă intenţia a rămas exact la acest stadiu, de intenţie.

„Este o sumă în plus la bugetul județean, cu care putem gândi chiar să mergem mai departe cu dezvoltarea bastionului. Am fost, cu cei de la Direcția Patrimoniu, într-o vizită acolo. Există posibilitatea, pe perioada de vară, de dezvoltare a zonei de deasupra bastionului, de a crea o zonă deosebită de cafenele și terase”, declara Călin Dobra în vara anului 2017.

Din păcate, aşa cum se întâmplă de multe ori în România, o investiţie menită să aducă bucurie şi prosperitate ajunge să fie o ruşine.

Lipsa de implicare şi de grijă pentru patrimoniul unui oraş atât de vechi ca Timişoara dăunează grav sănătăţii!

LĂSAȚI UN MESAJ