Toate stirile - Part 7

Timișul a contribuit cu aproape 3 miliarde de euro în 2025 la bugetul național. Înapoi s-a întors puțin peste jumatate de miliard de euro din contribuția timișenilor

Raluca Zorfie

16 februarie 2026

Timișul a contribuit cu aproape 3 miliarde de euro în 2025 la bugetul național. Înapoi s-a întors puțin peste jumatate de miliard de euro din contribuția timișenilor

Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Alin Popoviciu, care este, apropo, un liberal vechi și chiar un apropiat al premierului Bolojan, arată cât de disproporționată este relația între imensa contribuție cu fonduri a timișenilor la bugetul de stat și cât de puțin primește Timișul și Timișoara înapoi de la guvern. Iată postarea extrem de relevantă a politicianului liberal Alin Popoviciu în acest sens:

„Timișul este un motor esențial al economiei României, imediat după București. Nu este o opinie personală, sunt cifre oficiale.

În 2025, contribuabilii din județul Timiș, firme și persoane fizice, au plătit către bugetul de stat 13,3 miliarde de lei. Cu 17,58% mai mult decât în 2024. Cu aproape 2 miliarde peste estimarea făcută de Ministerul Finanțelor.

Asta înseamnă muncă reală. Înseamnă companii care au rezistat într-un an dificil. Înseamnă oameni care au ținut economia în picioare și și-au plătit taxele la timp.

Suntem pe locul 2 în România la contribuția la bugetul național, după București.

Și totuși, din cele 13,3 miliarde de lei colectate, doar 2,54 miliarde, aproximativ 19%, s-au întors în județ. Restul…

Acesta este adevărul. De ani de zile, Timișul produce cu mult mai mult decât primește. De ani de zile, performanța județului este sancționată printr-o redistribuire care nu reflectă realitatea.

Nu cerem favoruri. Cerem dreptate. Cerem ceea ce ni se cuvine.

Este normal ca o parte mai mare din banii generați aici să se întoarcă în drumurile noastre, în școlile noastre, în spitalele noastre, în investițiile strategice care țin Timișul puternic.

Antreprenorii, angajații și contribuabilii din Timiș și-au făcut datoria. Statul are obligația să și-o facă pe a lui.

Timișul nu poate fi ignorat.

Timișul nu poate fi tratat ca o simplă sursă de finanțare.

Timișul merită respect.

Timișul merită mai mult”!

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT: „Universitatea în era organizațiilor „agentice”: între promisiunea Inteligenței Artificiale și riscul pierderii sensului”

Raluca Zorfie

16 februarie 2026

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT: „Universitatea în era organizațiilor „agentice”: între promisiunea Inteligenței Artificiale și riscul pierderii sensului”

„La nivel organizațional, se vorbește tot mai des despre „organizația agentică”, care nu se referă doar la un nou mod de a folosi Inteligența Artificială, ci la o schimbare de paradigmă comparabilă cu revoluțiile industrială și digitală anterioare. Din ce în ce mai mult, Inteligența Artificială nu mai este un instrument pasiv, ci devine un actor operațional, adică apar agenți autonomi care pot iniția acțiuni, pot coordona procese și pot colabora cu oamenii pentru a crea valoare. Deși exemplificările vin din mediul corporate, întrebarea importantă este dacă universitățile pot rămâne în afara acestei transformări și, mai ales, dacă ar trebui să ignore această transformare”, subliniază rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, interpretând concluziile raportului McKinsey (2025).

Rectorul UVT afirmă: „Raportul arată că în forma lor actuală, majoritatea universităților funcționează încă într-un model pre-agentic în sensul că tehnologia este prezentă în viața universităților, uneori este chiar folosită din abundență, dar rareori are valențe transformatoare pentru activitățile specifice mediului academic. Platformele de e-learning, sistemele de evaluare sau bazele de date academice sunt folosite mai degrabă ca infrastructură de suport decât ca parteneri activi în procesul educațional. La nivel universitar, digitalizarea a însemnat, în multe cazuri, transpunerea vechilor practici într-un format electronic, fără o regândire reală a modului în care se produce învățarea, cercetarea sau cum se adoptă decizia academică.”

„Paradigma organizației agentice propune însă altceva (iar aici este indicat să precizăm sensul în care trebuie interpretat conceptul „agentic”: se referă la trecerea de la AI-ul care „gândește” la AI-ul care „face” acțiuni). În acest model, Inteligența Artificială nu este adăugată peste structurile existente, ci integrată în însăși arhitectura muncii. Aplicată universităților, această logică ar însemna antrenarea unor agenți care personalizează parcursuri de învățare, oferă feedback continuu, sprijină evaluarea formativă, asistă cercetarea sau preiau o mare parte din sarcinile administrative. În această transformare, profesorul nu dispare, dar rolul său se transformă de la a fi un furnizor de informație la acela de mentor, evaluator critic și garant al sensului și al valorilor academice. Această perspectivă este seducătoare, mai ales într-un sistem educațional sufocat de birocrație, supraîncărcare administrativă și presiuni de eficiență. Dar tocmai aici apare tensiunea majoră, deoarece universitățile nu sunt simple organizații centrate pe performanță, ele fiind instituții normative, construite pe autonomie academică, libertate intelectuală și încredere publică. Orice delegare de decizie către agenți AI ridică întrebări care nu pot fi tratate exclusiv managerial sau tehnologic. Aceste întrebări sunt: Cine stabilește obiectivele agenților? Cine răspunde pentru erori? Ce decizii pot fi automatizate și care trebuie să rămână exclusiv umane? Într-o universitate, transparența și posibilitatea de contestare nu sunt opționale; ele sunt parte din însăși definiția cunoașterii academice. Fără mecanisme clare de guvernanță etică și epistemică, paradigma agentică riscă să transforme universitatea într-un sistem opac, eficient poate, dar lipsit de legitimitate”, remarcă rectorul UVT.

„Poate cea mai sensibilă zonă este cea a rolului cadrelor didactice. Ca principiu, McKinsey (2025) afirmă că, într-o organizație agentică, valoarea umană nu dispare, ci se concentrează pe judecată, creativitate și relație. În educație, acest lucru presupune o schimbare culturală profundă. Profesorii nu pot fi lăsați să „se adapteze singuri” la Inteligența Artificială, iar universitățile nu își pot permite să trateze formarea pedagogică în raport cu Inteligența Artificială ca pe un subiect marginal. Fără investiții reale în dezvoltarea competențelor și fără recunoașterea muncii didactice inovatoare, riscul este fie rezistența tacită, fie utilizarea neetică și necontrolată a tehnologiei, și mai grav. Dintr-o perspectivă critică, „universitatea agentică” nu este nici utopie, nici distopie, ci este o oportunitate condiționată care poate genera două potențiale alternative de evoluție. Implementată cu reflecție instituțională, acest tip de universitate poate elibera timp pentru activități academice cu valoare ridicată, poate susține personalizarea învățării și poate întări legătura dintre educație și cercetare. Implementată superficial, sub presiunea eficienței sau a modei tehnologice, poate accelera managerialismul și poate eroda autonomia academică”, adaugă profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.

„În fond, lecția centrală derivată din surprinzătorul raport McKinsey (2025) este una care depășește tehnologia, în sensul că Inteligența Artificială nu obligă universitățile să se transforme într-un anumit fel, ci le facilitează decizia. Adică, fiecare universitate trebuie să decidă ce deleagă, ce protejează și ce redefinește. Universitățile care vor trata Inteligența Artificială ca un simplu instrument vor rămâne blocate într-un model instituțional depășit. Cele care vor adopta paradigma agentică fără reflecție critică riscă să-și piardă identitatea academică. Iar cele care vor reuși să îmbine capacitatea tehnologică cu discernământul academic ar putea redefini, poate pentru prima dată după mult timp, ce înseamnă cu adevărat o instituție de cunoaștere în secolul XXI”, conchide rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea.

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, lansează noi acuzații halucinante la adresa unor politicieni și autorități locale

Raluca Zorfie

15 februarie 2026

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, lansează noi acuzații halucinante la adresa unor politicieni și autorități locale

Viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, a declarat într-un podcast că a fost amenințat de nenumărate ori de grupări locale cu conexiuni în justiție și politică, iar autoritățile nu au reacționat eficient. El a vorbit despre hărțuirea sa judiciară și despre implicarea unor firme și partide locale în rețele de criminalitate organizată.

Într-un interviu pentru Horia Nasta Show, difuzat pe pagina de Facebook Cluj1, Ruben Lațcău a fost întrebat dacă el și primarul Dominic Fritz s-au simțit amenințați de „mafia din centrul Timișoarei”.

„De nenumărate ori”, a răspuns viceprimarul USR.

Când a fost întrebat dacă instituțiile statului, în special MAI sau IPJ Timiș, nu au intervenit, Lațcău a comentat dur: „MAI e un sat fără câini, aici sunt de acord. Deci, eu am făcut știri cu un podcast pe care l-am făcut la colegul meu Cristi Ginea, pe Comunitatea Liberală, în care am vorbit despre problemele din justiție”.

Referindu-se la diferențele de reacție între Timișoara și alte orașe, Lațcău a spus: „Cred că e altă dinamica în Timișoara, sunt motive mai profunde, nu aș crede că cumva cultura organizațională din Cluj e una mai bună, sunt și alte motive, dar le putem detalia altfel”.

Viceprimarul a explicat că în podcast a vorbit despre firma de termoficare a Primăriei, Colterm, „care a fost practic controlată de mai multe grupări de criminalitate organizată, care aveau oameni cu conexiuni în justiție, în parchete, în mediul economic local, dar în primul rând erau reprezentați ai unor partide politice, în speță PNL la nivel local, și în procesul acesta de demantelare a rețelelor și de tăia multe fire prin care se scurgeau mulți bani în foarte multe zone, nu am fost doar amenințat”.

El a relatat experiențele proprii de hărțuire: „Nu am fost doar amenințat voalat, cu mesaje, dar am fost hărțuit judiciar de către DNA și alte instituții ale statului, care mi-au făcut dosare penale, m-au urmărit, m-au filat, mi-au pus microfoane în birou și nu numai, ca să investigheze o presupusă faptă de abuz în serviciu pe care mai târziu au constatat că nu exista, legată de o declarație politică pe care am făcut-o în Consiliul Local”.

Ruben Lațcău a concluzionat: „În Timișoara, din păcate, nivelul acestui amestec între zone subterane, legături cu lumea interlopă și părți din instituții de forță și politice a fost destul de puternic”.

În replică la acuzațiile lui Lațcău la adresa unor liberali timișoreni, consilierul local PNL, Ștefan Sandu, îi cere viceprimarului userist să spună cu nume și prenume cine sunt politicienii locali implicați ,, în rețele de criminalitate organizată”.

„Domnule Ruben Lațcău,

Din poziția de viceprimar al municipiului Timișoara, ați făcut afirmații extrem de grave, in interviul pentru Horia Nasta Show, acuzând explicit „reprezentanți ai PNL la nivel local” de implicare în rețele de criminalitate organizată, conexiuni în justiție și control asupra unor mecanisme financiare din cadrul Colterm.

Aceste declarații nu sunt simple opinii politice. Sunt acuzații directe, cu potențial penal, care afectează reputația unor oameni și a unei organizații politice.

Vă solicităm public, ferm și fără echivoc, să nominalizați persoanele din PNL la care vă referiți. Dacă aveți dovezi, prezentați-le. Dacă nu aveți dovezi care să susțină aceste acuzații extrem de grave, făcute din poziția de viceprimar al Timișoarei, retrageți afirmațiile și prezentați scuze publice.

Nu puteți lansa acuzații colective, fără nume și fără probe, doar pentru a crea suspiciune generalizată și pentru a deturna atenția de la problemele reale ale administrației pe care o conduceți.

Funcția de viceprimar nu oferă imunitate discursivă și nu legitimează insinuări. Dimpotrivă, implică o responsabilitate publică suplimentară. Orice acuzație de asemenea gravitate trebuie asumată cu nume, fapte și documente, nu cu generalități convenabile.

PNL Timișoara respinge categoric orice asociere cu rețele infracționale și consideră că, într-un stat de drept, suspiciunile se probează în fața instituțiilor competente, nu în podcasturi.

Dacă există informații concrete, ele trebuie duse la Parchet, nu folosite ca instrument retoric.

În lipsa unor clarificări nominale și a unor probe, declarațiile dumneavoastră rămân un exercițiu de propagandă politică iresponsabilă, incompatibil cu demnitatea funcției pe care o ocupați”.

Timișoara ar putea avea un consorțiu medical prin comasarea Județeanului, Municipalului și Institutului de Boli Cardiovasculare | VIDEO

Paul Stănescu

15 februarie 2026

Timișoara ar putea avea un consorțiu medical prin comasarea Județeanului, Municipalului și Institutului de Boli Cardiovasculare | VIDEO

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a propus la Timișoara organizarea de consorții administrative între spitale pentru eficientizarea costurilor și serviciilor medicale, invocând existența a șase secții de chirurgie în oraș.

Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, susține ideea, dar spune că Primăria Timișoara trebuie convinsă „să nu-i aricim”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a propus, sâmbătă, la Timișoara, organizarea de consorții între unitățile sanitare pentru a eficientiza costurile și serviciile medicale. El a precizat că în municipiu există, de exemplu, șase secții de chirurgie, al căror grad de ocupare nu este foarte mare, lucru pe care îl consideră ineficient. În acest context, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, s-a declarat de acord cu propunerea, afirmând că administrația Primăriei Timișoara este „mai rigidă” și trebuie convinsă de necesitatea acestor consorții.

„Eu voi spune, cred că pentru a treia oară în spațiul public, că recomand autorităților locale din Timișoara, din județ, să realizeze acele consorții administrative între unitățile sanitare. Este extrem de important ca aceste consorții să fie realizate, pentru că ele duc, pe de o parte, la eficientizarea costurilor, pe de altă parte duc la eficientizarea modului în care se oferă serviciile medicale pentru locuitorii județului Timiș. Aici mă refer la comasarea Spitalului Județean cu Spitalul Municipal, de ce nu cu Institutul de Boli Cardiovasculare și sigur că lista poate continua”, a declarat Alexandru Rogobete, sâmbătă, într-o conferință de presă la Timișoara.

Ministrul Sănătății afirmă că orgoliile trebuie lăsate de-o parte și a dat ca exemplu existența unei singure secții de chirurgie, în loc de câte una în fiecare spital.

„Cred că orgolile dintre instituții trebuie să înceteze atunci când discutăm despre servicii eficiente pentru pentru cetățeni, pentru că este complet inutil, din punct de vedere administrativ, ca în Timișoara, într-o localitate, să existe șase secții de chirurgie generală în diferite spitale, pentru că ele nu sunt eficiente. Gradul de ocupare nu este mare, nu este ridicat nici într-un spital, nici în celălalt. Gândiți-vă ce ar însemna ca prin comasarea acestor instituții să se realizeze, de exemplu, un departament de chirurgie cu mai multe paturi, în care resursa umană, în care resursa materială, în care bugetul până la urmă se concentrează și, de ce nu, dă șansa realizării unor departamente de excelență pentru anumite patologii și evident că se evită această concurență între spitalele publice care de fapt nu duce la nimic bun”, a mai declarat Rogobete.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a declarat, în aceeași conferință de presă, că este un susținător al acestor consorții, însă administrația Primăriei Timișoara este una „rigidă”, care va trebui convinsă de necesitatea acestor reorganizări în spitalele publice.

„Vreau să menționez faptul că sunt cel mai mare susținător sau printre cei mai mari alături de dumneavoastră, a comaserii spitalor, a înființării unui consorțiu care se însemne management unitar, centralizat, echilibrat, organizat și investiții logice, coerente, nu haotice, nu în concurență și nu împărțite cum se întâmplă astăzi. Abordarea mea însă e una diferită. Ne referim la Primăria Timișoara, a cărei administrație e mai rigidă atunci când îi spui public propunerele. Abordarea mea este să încercăm să-i convingem, să nu-i aricim și să încercam să găsim o formulă de dialog și să accepte, nepunându-le în față lucrurile cumva forțat. În sensul acesta încerc să fiu echilibrat, în schimb consider că e extrem de important să nu mai conteze cine numește managerul, cine numește șefii de secții, cine cumpără aparatura medicală. Important este să oferim servicii medicale de calitate”, a declarat Alfred Simonis.

Și managerul Spitalului Județean Timișoara, Dorel Săndesc, a precizat că este de acord cu propunerea ministrului Alexandru Rogobete privind realizarea unor consorții ale unităților sanitare.

„Sunt și eu pentru această abordare modernă, actuală a unificării, comasării spitalelor. La urma urmei pe cetățeni nu-i interesează ce scrie pe frontispiciul unui spital (…) Nu vrem să absorbim, să se creeze impresia că spitalul județean a înghițit celălalt spital. Putem să facem un institut regional de urgență sau să-l numim oricum, un spital metropolitan. Nu, ideea nu este cine pe cine înghite aici, ci să ne unim forțele”, a declarat Dorel Săndesc.

Încep lucrările la Institutul Regional de Oncologie, finanțarea a fost mutată de pe PNRR pe Programul Operațional Sănătate | FOTO-VIDEO

Paul Stănescu

15 februarie 2026

Încep lucrările la Institutul Regional de Oncologie, finanțarea a fost mutată de pe PNRR pe Programul Operațional Sănătate | FOTO-VIDEO

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Timișoara că Institutul Regional de Oncologie va fi dat în folosință până la finalul anului 2028.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat sâmbătă, la Timișoara, alături de președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, că până la finalul anului 2028 Institutul Regional de Oncologie va trebui dat în folosință.

Proiectul costă circa 1.2 miliarde de lei, fonduri europene.

„Acest proiect (Institutul Regional de Oncologie) a beneficiat de două surse de finanțare. Prin PNRR s-au finanțat demolarea vechii clădiri și proiectarea Institutului, iar prin Programul Operațional Sănătate, faza a doua, se vor finanța construcția efectivă și dotarea cu echipamente medicale. Un alt avantaj al transferului către o altă sursă de finanțare este că termenul de implementare se mută din anul 2026 către anul 2028. Până la finalul anului 2028, Institutul Regional de Oncologie din Timișoara, singurul institut de oncologie din această regiune, va trebui dat în folosință. (…) Eu recomand autorităților locale din Timișoara, din județ, să realizeze acele consorții administrative între unitățile sanitare, pentru că ele duc, pe de o parte, la eficientizarea costurilor, pe de altă parte, la eficientizarea modului în care se oferă serviciile medicale pentru locuitorii județului Timiș. Aici mă refer la comasarea Spitalului Județean cu Spitalul Municipal, chiar cu Institutul de Boli Cardiovasculare și sigur că lista poate continua”, a declarat Alexandru Rogobete, într-o conferință de presă.

1 de 41

Ministrul Sănătății a subliniat că „orgoliile” dintre instituții trebuie să înceteze, atunci când se discută despre servicii eficiente pentru cetățeni, pentru că este complet inutil, din punct de vedere administrativ, ca în Timișoara să existe șase secții de chirurgie generală în diferite spitale, întrucât ele nu sunt eficiente.

„Gradul de ocupare nu este ridicat nici într-un spital, nici în celălalt. Ce ar însemna ca prin comasarea acestor instituții să se realizeze, de exemplu, un departament de chirurgie cu mai multe paturi, în care resursa umană, resursa materială, bugetul, să se concentreze și, de ce nu, dă șansa realizării unor departamente de excelență pentru anumite patologii și, evident, se evită această concurență între spitalele publice care de fapt nu duce la nimic bun”, a explicat Rogobete.

Ministrul Sănătăţii a precizat că s-a reuşit, cu finanţare din PNRR, demolarea construcţiei de pe terenul unde va fi construit IROT şi s-a realizat proiectarea pentru noul spital. Faza a doua va fi făcută cu bani din Programul Operaţional Sănătate.

”Acest proiect a beneficiat de două surse de finanţare. Prin PNRR s-a finanţat demolarea şi proiectarea, iar prin Programul Operaţional Sănătate, faza a doua, se va finanţa construcţia efectivă şi dotarea cu echipamente medicale. Un alt avantaj al transferului către o altă sursă de finanţare este că termenul de implementare se mută din anul 2026 către anul 2028. Practic până la finalul anului 2028, Institutul Regional de Oncologie din Timişoara, singurul institut de oncologie din această regiune, va trebui dat în folosinţă”, a declarat Rogobete.

Institutul Regional de Oncologie din Timişoara va deservi zona de vest a ţării şi va avea 250 de paturi pentru spitalizare de zi, ambulatoriu, zona de servicii de diagnosticare (analize de laborator, imagistică, endoscopie, explorări funcţional), bloc operator, terapie intensivă, laborator radioterapie, laborator medicină nucleară, centru pentru transplant medular şi afereza celule stem.

Unitatea sanitară va avea, de asemenea, un centru pentru primirea urgenţelor oncologice şi spaţii de studiu şi cercetare (sala multifuncţională, săli de studiu, săli de prezentări practice, birouri de studiu etc).

Ministrul Sănătății a vizitat și Centrul Medical pentru Copii „Cristian Șerban” de la Buziaș, dar și șantierul viitorului centru medical de recuperare de la Lovrin.

youtube.com/watch?v=OHcEaUriKl8&sttick=0

Viitorul serviciilor medicale nu poate fi conceput fără inteligența artificială / FOTO-VIDEO

Titus Bălan

13 februarie 2026

Viitorul serviciilor medicale nu poate fi conceput fără inteligența artificială / FOTO-VIDEO

Asociația Femeilor Antreprenor din România (AFAR), inițiator al evenimentului, în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, a organizat vineri, 13 februarie 2026, o conferință unei teme extrem de actuale a societății românești. Impactul inteligenței artificiale asupra reformei sistemului medical și asupra îmbunătățirii serviciilor destinate pacienților a fost tema centrală a conferinței.

De fapt toți specialiștii reuniți în sala Europa a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT, de pe b-dul Eroilor de la Tisa nr. 22 au pus (și și-au pus) întrebări despre sistemul medical și apropierea sa reală de oameni. Deși răspunsurile nu sunt tot așa de somple precum întrebările, totuși au putut fi trase câteva prime concluzii.

La conferință a participat ministrul Sănătății, Alexandru Florin Rogobete, alături de specialiști din domeniul sănătății și membri ai Asociației Pacienților care vor aborda impactul inteligenței artificiale asupra reformei sistemului de sănătate, cu accent pe creșterea eficienței, calității serviciilor medicale și orientarea acestora către nevoile pacientului.
Moderatorul evenimentului este Maria GRAPINI, Europarlamentar și Președinte fondator al AFAR.

Conferința și-a propus să aducă în prim-plan o temă strategică de maxim interes, oferind cadrul necesar pentru un dialog deschis și o dezbatere aplicată privind adaptarea sistemului medical la noile tehnologii și provocările actuale.

Printre vorbitori s-au numărat prof. dr. Andrei Motoc, prorector al Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara, prof. univ. dr. Sorin Pescariu, dr. Adrian Bădescu, fondatorul clinicilor Medicis și al Spitalului MedLife Medicis, Florica Chiriță, președinta CCIA Timiș, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Timișoara, precum și George Haber, invitat special din Statele Unite.

Ministrul Alexandru Florin Rogobete, a subliniat că digitalizarea și integrarea inteligenței artificiale reprezintă direcții strategice esențiale pentru reforma sistemului medical românesc.

Ministrul a arătat că AI poate contribui la reducerea birocrației din spitale, la optimizarea fluxurilor de lucru și la creșterea acurateței diagnosticului, oferind medicilor mai mult timp pentru relația cu pacientul. Totodată, a evidențiat importanța investițiilor în infrastructura digitală, interoperabilitatea sistemelor informatice și formarea continuă a personalului medical, precum și necesitatea unor reglementări clare privind protecția datelor și etica utilizării AI.

1 de 8

Prof. univ. dr. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Pius Brânzeu, a arătat progresele realizate în ultimii ani. Atragerea a peste 140 de milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, dotări medicale de ultimă generație și implementarea soluțiilor digitale au fost principalele realizări din spital.

„Implementarea inteligenței artificiale nu este doar o necesitate tehnologică, ci un pas esențial pentru creșterea calității actului medical și orientarea sistemului către nevoile reale ale pacientului”, a explicat prof. Săndesc.

Moderatorul evenimentului, europarlamentarul Maria Grapini, președinte fondator al AFAR, a insistat asupra importanței parteneriatului dintre mediul antreprenorial și cel public în susținerea inovației în sănătate invitând oamenii de afaceri să sprijine sănătatea.

Agenda evenimentului a inclus șl o sesiune de prezentări susținute de specialiști, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu aplicare în concret.

Întâlnirea de joia fost un nou și necesar pas în dezbaterea privind transformarea digitală a sistemului medical românesc, în situația în care presiunea asupra serviciilor de sănătate impune soluții rapide, eficiente și centrate pe pacient.

Distracție pentru cei mici și surprize de Ziua Îndrăgostiților, la Iulius Town

Titus Bălan

13 februarie 2026

Distracție pentru cei mici și surprize de Ziua Îndrăgostiților, la Iulius Town

În Iulius Town au loc mai multe surprize pentru întreaga familie, în acest weekend. De Ziua Îndrăgostiților, te așteaptă surprize: baloane în formă de inimă, zone foto pentru cupluri, Târgul de Valentine’s Day și evenimentul „Love, Paws & Coffee”. Cei mici pot descoperi iubirea dintre frați, la teatrul interactiv, unde se va juca piesa „Hansel și Gretel”, dar și să își cultive pasiunea pentru un hobby, la atelierele de creație. Tot în acest final de săptămână, în Iulius Town vom celebra ziua Serbiei.

De Ziua Îndrăgostiților, pe 14 februarie, Iulius Town a pregătit mai multe surprize pentru cei care vor să marcheze ziua într-un mod special. Vizitatorii vor primi baloane în formă de inimă, și pot face fotografii memorabile în zonele instagramabile amenajate special pentru îndrăgostiți: în Piațeta Intersport și cabina telefonică din parcul Iulius Gardens. Pentru o masă romantică în doi, te așteaptă Chin Chin, KAI, Little Italy, Czech-In by Staropramen, Fenice, C House Milano și Taverna Racilor, cu meniuri și decoruri speciale de Ziua Îndrăgostiților. Tot pe 14 februarie, la demisol, are loc Târgul de Valentine’s Day, cu idei de cadouri, iar de la ora 10:30, la Tucano se desfășoară „Love, Paws & Coffee”, un eveniment educațional cu componentă caritabilă, dedicat iubitorilor de câini.

Tot sâmbătă, cei mici sunt așteptați la atelierele de creație, unde figurinele din lemn devin personaje unice, decorate cu imaginația celor mici. Începând cu ora 15.00, piațeta Intersport devine un hub creativ dedicat celor mici. Pe parcursul atelierelor vor avea loc și sesiuni de face painting, iar participarea este gratuită.

Iubirea vine sub multe forme, iar duminică cei mici vor învăța cât de prețioasă este dragostea frățească. De la ora 12.00, în food court-ul Iulius Town, simpaticele marionete vor aduce în fața micului public povestea celor doi frați din „Hansel și Gretel”. Participarea este gratuită.

Tot în acest weekend, duminică, de la ora 16.00, în Atrium, vom sărbători Ziua Serbiei. Ansamblul de dansuri tradiționale „Kruna” din Sânmartinu Sârbesc vor urca pe scenă, iar de de la 16.30 va avea loc un spectacol cu cântece sârbești, susținut de Laza Vesići & Orchestra. Participarea este gratuită.