Acasă Blog Pagina 6

Fjord, în regia lui Cristian Mungiu, selectat în competiția oficială pentru Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes

Cel mai recent lungmetraj semnat de regizorul Cristian Mungiu, Fjord, avându-i în rolurile principale pe actorii nominalizați la Oscar, Sebastian Stan și Renate Reinsve, a fost selectat în competiția oficială a celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes, unde va concura pentru Palme d’Or, cea mai prestigioasă distincție acordată filmului de autor. România a câștigat Palme d’Or o singură dată, în 2007, prin filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, regizat de Cristian Mungiu.

„Fjord este, în mai mare măsură decât oricând în cariera mea, rezultatul unui efort colectiv, al unei coproducții extinse și a unei distribuții internaționale care au acționat împreună în cel mai solidar mod cu putință. A fost o bucurie să lucrez cu un grup de actori formidabili, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve, și le mulțumesc tuturor pentru efortul de a mă fi urmat, cu atâta generozitate, în felul meu de a face filme. Cel mai frumos cadou pe care îl puteam primi pentru eforturile noastre este această selecție la Cannes, locul în care cinematograful este respectat, apreciat și așteptat ca nicăieri altundeva în lume.”,
declară Cristian Mungiu.

Fjord este primul film în limba engleză regizat de Cristian Mungiu, dar și primul film „românesc” al actorului american de origine română, Sebastian Stan. Fjord a fost turnat preponderent în Norvegia, în primăvara anului 2025 și reunește actori care vorbesc engleză, norvegiană, suedeză, dar și română.

Filmul spune povestea soților Lisbet și Mihai Gheorghiu, care se mută într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian, unde curând se împrietenesc cu vecinii lor, soții Halberg. Copiii celor două familii devin apropiați, în ciuda diferențelor de educație și valori.

Sebastian Stan interpretează rolul unui tată de familie ale cărui convingeri despre educație, viață personală și familie sunt puse la încercare.

„Sunt încântat să mă întorc la Cannes cu această poveste importantă și universală despre familie și despre felul în care ea poate fi ea pusă la încercare atunci când valorile și viziunile asupra lumii diferă. Să lucrez împreună cu un cineast reputat precum Cristian Mungiu pe o poveste românească, într-o coproducție românească și alături de o echipă incluzând mulți români a fost o mare bucurie pentru mine și împlinirea unei dorințe pe care o aveam de ani de zile. Abia aștept să împărtășesc acest film cu exigenții spectatori de la Cannes, dar și cu cei din întreaga lume.”,
spune Sebastian Stan.

Alături de Sebastian Stan și Renate Reinsve, filmul îi are în distribuție pe Lisa Loven (Force Majeure) și Lisa Carlehed (The Emigrants), dar și pe actorii români Adrian Titieni, Ana Bodea, Alin Panc, Giulia Nahmany, Vanessa Ceban și Jonathan Breazu.

Renate Reinsve dă viață unei mame aflate între două culturi, preocupată să înțeleagă ce este mai bine pentru copiii ei.

„Filmarea pentru Fjord a fost una dintre cele mai grozave experiențe pe care am avut-o în viața mea. Am învățat atât de multe de la Cristian și de la felul lui de a aborda atât personajele, cât și secvențele în ansamblu, iar locurile în care am filmat au fost extraordinare. Sunt foarte fericită să mă întorc la Cannes și mândră să fiu parte din acest proiect.”,
mărturisește Renate Reinsve.

Fjord este cel de-al cincilea film consecutiv cu care regizorul Cristian Mungiu este selectat în competiție la Cannes, după RMN (2022), Bacalaureat (premiul pentru cea mai bună regie, 2016), După dealuri (premiile pentru cele mai bune actrițe și cel mai bun scenariu, 2012) și 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (Palme d’Or și premiile Academiei Europene de Film pentru cel mai bun film și cel mai bun regizor, 2007). În 2013, Cristian Mungiu a fost prezent la Cannes în calitate de membru al juriului festivalului.

Considerat cel mai important eveniment cinematografic din lume, Festivalul de Film de la Cannes are loc anul acesta între 12 și 23 mai. În competiția oficială sunt selecționate cele mai bune 22 de filme din cele peste 2900 care au fost trimise la preselecție în acest an. De-a lungul timpului, aici au avut premiera unele dintre cele mai influente filme din istoria cinemaului, precum Taxi Driver, Pulp Fiction sau La Dolce Vita. Palme d’Or, marele premiu acordat anual de juriul format din nouă profesioniști din cinema, a revenit unor autori precum Orson Welles, David Lynch, Federico Fellini, Francis Ford Coppola sau Martin Scorsese. Anul acesta, președintele juriului este cineastul coreean Park Chan-wook.

Sebastian Stan, un actor româno-american, s-a născut în Constanța în 1982 și a plecat pentru a-și urma mama la Viena, apoi în Statele Unite la vârsta de 13 ani. Deși Sebastian Stan a câștigat inițial atenție internațională în rolul Winter Soldier din filmele francizei Captain America și Avengers, el a fost apreciat de critici pentru rolurile sale nuanțate din filme și seriale independente. Sebastian Stan a primit nominalizări la Premiile Oscar, BAFTA și Globul de Aur pentru rolul său din The Apprentice (2024) și a câștigat Globul de Aur și Ursul de Argint pentru rolul principal din A Different Man (2024). De asemenea, a fost nominalizat la Globul de Aur și la Premiile Emmy pentru rolul său transformator din miniseria Pam \& Tommy (2022).

Alături de el, Renate Reinsve, una dintre cele mai apreciate actrițe europene ale momentului, revine la Cannes după succesul obținut cu The Worst Person in the World, rol care i-a adus premiul pentru cea mai bună actriță în 2021. În 2024, a fost prezentă în selecția festivalului cu Armand, iar în 2025 cu Sentimental Value, film pentru care a primit și o nominalizare la Oscar.

Fjord a fost produs de o echipă internațională, având în componență pe Tudor Panduru ca director de imagine (RMN, Malmkrog, The President’s Cake), scenografa Simona Pădurețu (Bacalaureat, Tatăl mută munții, Jaful secolului), montorul Mircea Olteanu (După dealuri, Un pas în urma serafimilor, Cravata galbenă), mixeurul Kristian Eidnes (Nymphomaniac, Antichrist), directorul de film Adrian Moroca (Amintiri din Epoca de Aur, Boss, Subteran) și producătorul executiv Tudor Reu (RMN, Jaful Secolului, The Sisters Brothers).

Fjord este o coproducție România, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, prin Mobra Films, Why Not Productions, Eye Eye Pictures, Garagefilm International, Filmgate Films, Snowglobe și Aamu Film Company, cu sprijinul Eurimages și MEDIA – Creative Europe, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, institutele de film din Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda, Film i Väst, Vestnorsk, Mediefondet Zefyr, Nordisk Film \& TV Fond, France 3 Cinéma, în parteneriat cu Televiziunea Română, NRK, DR și YLE, cu participarea Raiffeisen Bank, Cinema City, Catena, Aqua Carpatica, BCR, Apa Nova, Kaufland, Superbet, Boiron, Dentsu, Provident, Dr. Oetker, Ursus, Cris-Tim, PPC, Domeniile Sâmburești, ETI, Transavia, Borsec și Groupama.

Fjord a fost achiziționat încă înainte de filmare de distribuitori din peste 50 de teritorii din întreaga lume, fiind reprezentat de agentul internațional de vânzări Goodfellas.

În Statele Unite, filmul urmează să fie distribuit de Neon, compania care a reprezentat ultimele șase filme câștigătoare ale Palme d’Or și a obținut premii Oscar cu filmele Parasite (2020), Anatomy of a Fall (2024), Anora (2025) sau Sentimental Value (2026).

Mai multe informații veți găsi pe conturile de Instagram și Facebook ale filmului: @fjordthefilm

Brunch de primăvară: Despre sate, la Muzeul Satului Bănățean

„Știți senzația aceea care apare când dă firul ierbii, lumina se schimbă, iar mirosul aerului te atrage spre drumuri noi sau, dimpotrivă, pline de amintiri alături de oameni dragi? Când ți se face dor de ducă, dar cu sens? Acum este acest moment, iar noi te invităm să călătorești în satele din Banat!”

Muzeul Satului Bănățean Timișoara în colaborare cu Asociația My Banat organizează duminică, 19 aprilie 2026, între orele 11,00 – 15,00 un eveniment cultural de promovare a patrimoniului bănățean din mediul rural pornind de la gastronomia tradițională din regiune, eveniment intitulat Banat Brunch de primăvară. Este o invitație de început de anotimp, în care includem culori, arome și gusturi care să vă ducă mai aproape de locurile pe care vi le vom prezenta în spațiul generos al Muzeul Satului Bănățean Timișoara.

Parcul etnografic devine astfel un loc viu, aducând în jurul celor 36 de case și gospodării din muzeu exact oamenii care dau viață obiceiurilor cotidiene ale Banatului: mici producători locali certificați, reprezentanți ai punctelor gastronomice locale, meșteri artizani și meșteșugari din județele Timiș, Caraș Severin și Arad.

Evenimentul de cultură gastronomică locală nu va avea formula clasică a unui brunch, dar va cuprinde elemente din bucătăria regională și invitații își vor prezenta și promova produsele în fața vizitatorilor muzeului în cadrul unor ateliere interactive și a unor degustări de produse tradiționale locale. Astfel, vizitatorii Muzeului Satului Bănățean Timișoara vor avea ocazia să deguste mămăligă cu brânză friptă de la Punctul Gastronomic Local “Acasă la Maya” din Rudăria (Caraș Severin) și miere de floarea-soarelui din Dudeștii Vechi produsă de “Bio-Dudu”, să descopere gustul sucurilor naturale de la “Atelierul de Gust” din Voiteg (Timiș), să afle rețeta pâinii cu ceapă și boia de la producătorul local Sebastian Boboiciov din Denta sau să vadă, în atelierul de făcut pâine, meșteșugul coacerii împreună cu tanti Emilia Popa de la Punctul Gastronomic Local cu același nume din Coșteiu de Sus (Timiș). Vor mai fi prezenți mici producători locali și meșteșugari din Foeni, Jurești, Sintești, Curtea, Secusigiu, Sânandrei, Otelec sau Parța.


Programul va fi următorul:
11,00 – Deschidere eveniment cultural
11,00 – 15,00 – Tururi ghidate în Muzeul Satului Bănățean; degustări de produse de la punctele gastronomice locale și producători locali; atelier de lemn cu LUN Design, atelier de opincărit cu Mert Crafts; atelier de croșetat cu Edith Marteniuk; atelier în arta lânii de la Căsuța cu flori; tradiții și port popular din Parța.
14,00 – Atelier de făcut pâine în cuptorul din gospodăria bănățeană cu tanti Emilia Popa

Toate atelierele sunt gratuite, participarea la eveniment făcându-se pe baza biletului de intrare la muzeu.
Evenimentul Banat Brunch de primăvară la Muzeul Satului Bănățean Timișoara își propune să atragă atenția publicului asupra satelor din regiune și să îl determine să considere zona rurală din Banat ca alternativă de vacanțe tip slow travel, dar și să înțeleagă importanța consumului de mâncare locală și a alimentelor care nu călătoresc și să aprecieze valoarea resurselor locale.

Istoria stranie a avioanelor sovietice care au fost abandonate în două localități din Banat

Două avioane Li-2 (Lisunov) au rămas de peste jumătate de secol parcate în orașele Făget și Buziaș din vestul României. Transformate în „avio-baruri”, aeronavele sovietice au fost vreme îndelungată puncte de atracție ale orașelor timișene. Au o istorie controversată, dar un destin diferit.

Aflate la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Lugoj, orașele Buziaș și Făget au fiecare aproximativ 7.000 de locuitori și sunt cunoscute românilor: primul, ca stațiune atractivă pentru apele sale hidrominerale, iar al doilea, datorită pădurilor întinse de fag, de la care și-ar fi primit numele.

Avio-barurile care făceau senzație

Din anii ’70, cele două orașe timișene mai au un lucru în comun. În Făget și Buziaș, călătorii găsesc câte un avion Li-2 (Lisunov) fabricat la mijlocul secolului XX.

Aeronavele au fost vreme îndelungată puncte de atracție pentru călătorii care traversau cele două localități din vestul României și locuri de întâlnire pentru localnici. După casarea lor, în urmă cu jumătate de secol, ambele aeronave au fost mutate de la aeroportul din Timișoara și transformate în „avio-baruri”.

În Făget, avionul a rămas în curtea unei case de pe malul Begăi, însă localul care funcționa aici a fost închis în urmă cu aproape un deceniu. În trecut, „avio-barul” din Făget era un loc de popas atractiv pentru călătorii care circulau pe drumul național DN68A Deva – Lugoj, însă în ultimii ani șoseaua care traversează Făgetul a devenit mai puțin aglomerată, fiind dublată de Autostrada A1 Lugoj – Deva. Unii localnici își amintesc de interesul pe care mașinăria de zbor îl trezea.

„Eram copil când l-au adus, prin 1975, aici, în fața casei mele, peste drum. Până să fie dat în folosință, ca bar, ne jucam prin el. Era ceva de senzație”, a povestit Ernest Petrovits, pentru Adevărul.

Localnicul spune că inițiativa de a aduce avionul în Făget i-a aparținut unui fost general de aviație, Puiu Dumitru, personaj important în timpul regimului Ceaușescu și fost membru al Marii Adunări Naționale, reprezentând Timișul.

„În mandatul său, atunci, în perioada comunistă, au fost în București trei avioane de tipul acesta, Lisunov-2, Li-2, sovietice, fabricate în anii ’50. Și-au făcut norma de zbor, le-au casat și, ce știu mai departe, pe acesta și încă două le-au dus aici, în județul Timiș. Unul este la Buziaș, fratele lui, unul, din păcate, nu mai este, a ars undeva la Pădurea Verde din Timișoara, am înțeles, a fost un incendiu, un scurtcircuit, ceva, și nu s-a mai putut face nimic din el, doar fier vechi. Iar ăsta e din 1975, aici”, spune Ernest Petrovits.

Acesta își amintește cum a fost transportată aeronava de la aeroportul Traian Vuia din Timișoara până la Făget.

„I-au fost demontate aripile, pentru a fi transportate separat, și a rămas doar fuselajul avionului. Cu coada înainte și botul în față, a fost tras de un tractor, pe roțile sale. Alaiul, însoțit de miliție, cu o mașină în față și una în spate, a făcut vreo 8-9 ore până la Făget”, adaugă acesta.

Localnicul adaugă că aeronava ar fi trebuit să ajungă la Valea lui Liman, zona de agrement aflată la poalele Munților Poiana Ruscă și mult mai populară la acea vreme, însă autoritățile au decis, în cele din urmă, să o lase la Făget, din cauza drumurilor greu accesibile și a unui pod peste Bega dificil de traversat cu o asemenea încărcătură.

Avioanele care aminteau de Traian Vuia

La Buziaș, transportul de la Timișoara, pe o distanță mai scurtă, de circa 30 de kilometri, a fost mai ușor. Chiar și aici, însă, din cauza balustradelor unui pod, avionul a trebuit ridicat cu o macara pentru a putea trece mai departe, își aminteau localnicii. În scurt timp, avioanele din Făget și Buziaș au devenit atracții pentru localnici, mulți dintre ei nemaivăzând până atunci așa ceva.

Deși au fost transformate în baruri, aducerea lor în micile orășele timișene era privită și ca un gest simbolic de recunoștință față de Traian Vuia (1872–1950), unul dintre pionierii aviației române și mondiale, intrat în istorie prin zborurile sale experimentale de la începutul secolului XX.

„Cineva a avut ideea ca, în memoria primului Icar adevărat, Traian Vuia, fost elev la Făget, născut într-un sat apropiat, Surduc, să instaleze un avion «mai greu decât aerul» la răscrucea drumului cel mare, spre Bătești și Brănești. Iosif Căliman a văzut atunci întâiul aeroplan și nu s-a temut. Așa și-l închipuia, cu aripi imense, cu coadă falnică și cu clonț tocit. Dar nu a urcat nicicând scările ce duc la barul din carlingă, ci trece prin preajmă și, respectuos, își scoate dopul și se înclină, salutând puterea minții omului care îi putea fi numai frate, nu tată, nu moș”, informa revista Flacăra, în 1979.

Aeroport tematic, construit în jurul avionului din Buziaș

După 1990, avionul din Făget a continuat să funcționeze ca „avio-bar”. În schimb, aeronava adusă în Buziaș a ajuns să aibă soarta multor clădiri turistice și istorice din stațiune, intrate treptat în degradare.

Încă de la începutul anilor ’90, avionul din Buziaș fusese abandonat. În scurt timp devenise o epavă, în care se adăposteau oameni ai străzii sau se jucau copiii, distrugând piesele originale păstrate în interior.

„La marginea parcului din Buziaș te întâmpină, dacă ai curiozitatea să ajungi până acolo, silueta argintie a unei aeronave, trasă de mult pe linie moartă. Acum câțiva ani, gospodarii stațiunii au amenajat aici o cofetărie, care a constituit multă vreme unul dintre punctele de atracție ale Buziașului. Asta a fost, însă, demult. Acum, avionul ruginit și părăsit de toți, cu excepția copiilor care au aici un loc ideal de joacă, arată jalnic”, informa publicația Renașterea, în 1996.

În 2005, avionul a fost preluat de Nelu Hudrea, un investitor local care a decis să îl recondiționeze și să îi redea funcționalitatea de bar.

„Avionul a fost adus în stare de funcționare la Buziaș în anul 1978 și amenajat ca AVIABAR în parcul băilor. Reamplasarea lui în anul 1986, în apropierea hotelului Silvana, părea a fi condamnarea lui la distrugerea definitivă. După anul 1990, avionul a fost abandonat și vandalizat, fiind distrus aproape în întregime după un incendiu. În anul 2005 avionul a fost preluat de către societatea Nedian, ai cărei asociați sunt familia Hudrea din Buziaș, care l-au restaurat complet în același an și au amenajat sub el o terasă de vară. În avionul model Lisunov este amenajat un inedit restaurant cu 30 de locuri, cu banchete tapițate în stilul fast-food american”, arată reprezentanții societății.

În anii următori, zona din jurul avionului și-a schimbat radical înfățișarea, fiind amenajată după modelul unui mic aeroport tematic. Din vara anului 2017, lângă avionul Lisunov a fost amplasat un alt avion, sovietic model Antonov (AN-2), iar între cele două avioane a fost ridicat un turn de control. De atunci, locul este cunoscut sub denumirea de „La Aeroport”. În anul 2018, un avion mic, de model Socata-TB9, fabricat în anul 1981, în Franța, s-a alăturat celor două avioane mai vechi de la marginea parcului dendrologic din Buziaș.

În Făget, localnicii speră că avionul orașului va avea cândva o soartă mai bună.

Avioanele din România anilor ‘50

Lisunov Li-2 a fost un avion sovietic de transport, folosit atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, în versiuni civile și militare, construit după licența americană Douglas DC-3, acordată Uniunii Sovietice în 1936.

Producția sa de serie a început în 1940 și a continuat până în 1953, iar aparatul a ajuns în flotele mai multor companii aeriene din estul Europei în deceniile următoare. Avionul a purtat numele inginerului aeronautic Boris Pavlovici Lisunov, cel care a supervizat adaptarea și producția sa în URSS.

Aproape 5.000 de astfel de aeronave au fost fabricate în Uniunea Sovietică, iar unele au fost importate și în România. În anii ’50, Gheorghe Gheorghiu-Dej a folosit un astfel de avion pentru deplasările sale interne și externe, iar în anii ’60 avioanele Li-2 erau folosite de Tarom pe rute interne, ca București – Craiova – Timișoara.

„Pasagerii ieșiră în fața aerogării Craiova. Privirile tuturor scrutează albastrul cerului. De undeva, ca din senin, avionul Li-2 își făcu zgomotos apariția. Apoi pluti puțin deasupra orizontului și, precum o pasăre albă, ușoară, se lăsă, şuierând metalic, pe pista de aterizare. Un viraj scurt pe roțile-i bombate și iată-l, impunător, în fața aerogării. E prima escală de la Timișoara și ține zece minute. Timp suficient pentru ca noii pasageri să-și ia locurile în fotoliile albe. De două ori pe zi, confortabilele avioane de transport pentru pasageri Li-2 circulă pe linia aeriană București–Craiova–Timișoara și retur. Transportul cu avionul a încetat să mai fie un lux”, informa publicația Înainte, în 1960.

În anii ’70, o parte dintre aceste avioane au început să fie retrase și casate.

Sursa: https://adevarul.ro/

Gara din Lugoj, modernizată complet după 150 de ani de la inaugurarea ,,magistralei Banatului”

Gara orașului Lugoj este reclădită din temelii după 150 de ani, odată cu modernizarea uneia dintre cele mai vechi magistrale feroviare din România, pe traseul Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș.

În 2026 se împlinesc 150 de ani de la inaugurarea uneia dintre cele mai importante căi ferate din vestul României: linia Timișoara – Lugoj – Caransebeș, care avea să devină, în anii următori, o legătură feroviară principală între regiunea istorică a Banatului și România.

Calea ferată care a legat Banatul de România

Calea ferată Timișoara – Lugoj – Caransebeș (97 de kilometri) a fost construită în perioada 1874–1876, în completarea tronsonului Timișoara – Arad (65 de kilometri), inaugurat în 1871.

În 1878, magistrala care lega orașele Banatului a fost prelungită cu tronsonul spectaculos Caransebeș – Orșova (88 de kilometri), iar în anul următor, odată cu construcția segmentului dunărean Orșova – Vârciorova (Porțile de Fier), a fost conectată la rețeaua feroviară a României.

„La 1 mai 1879 s-a deschis și linia Orșova–Vârciorova (8 kilometri), realizându-se joncțiunea cu calea ferată București–Vârciorova (339 de kilometri), inaugurată la 5 ianuarie 1875. Astfel a fost creată marea arteră europeană Viena–București, care făcea legătura dintre Occident și Orient, dezvoltând considerabil circulația de mărfuri și de persoane”, nota istoricul Dumitru P. Ionescu, în lucrarea „Construirea căilor ferate din Banat”.

Lugojul (județul Timiș), unul dintre vechile orașe ale Banatului, cu peste 35.000 de locuitori, a inaugurat stația de cale ferată în 1876, odată cu deschiderea circulației pe calea ferată Timișoara – Caransebeș.

De-a lungul timpului, vechea gară a orașului de pe malurile Timișului a trecut prin mai multe procese de modernizare, iar în toamna anului 2025 a fost demolată, pentru ca în locul ei să fie ridicată o nouă clădire pentru călători.

Lucrările la Lotul Lugoj – Timișoara Est, mai avansate

În 2022, magistrala feroviară Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Arad, în lungime de 162 de kilometri, a intrat în șantier, printr-un proiect estimat la aproape nouă miliarde de lei, finanțat cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. După finalizarea lucrărilor la cele patru segmente ale sale, trenurile de călători vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, iar cele de marfă cu până la 120 km/h.

Cel mai avansat segment al șantierului feroviar Arad – Caransebeș este Lotul 2, între Lugoj și Timișoara Est, care cuprinde și stația CFR Lugoj.

În aprilie 2025, aici a fost deschis traficul pe primul segment de cale ferată modernizată de pe tronsonul Lugoj – Timișoara, parte a acestei linii. În lunile următoare, vechea clădire de călători din Stația Lugoj a fost demolată, iar liniile 1 și 2 au fost închise, pentru a fi reconstruite. Au fost modernizate liniile 3, 4, 5 și 6, au fost construite două peroane moderne, cu sistem de iluminat și panouri fotovoltaice, iar o pasarelă pietonală, dotată cu lifturi și scări fixe, se află în șantier.

„De la inaugurarea din 1876 – un eveniment plin de simbolism – Gara Lugoj redevine un reper al modernizării feroviare. O nouă gară provizorie va funcționa până la construirea celei noi”, informa CFR Infrastructură.

Dacă termenele estimate de CFR sunt respectate, 122 de kilometri ar trebui finalizați în 2026, iar 40 de kilometri în anul următor. Potrivit celui mai recent raport publicat de compania feroviară, situația lucrărilor pe calea ferată Arad – Caransebeș se prezintă astfel:

În ce stadiu se află magistrala Banatului

Lotul 1 Caransebeș – Lugoj, în lungime de 40 de kilometri, este realizat de asocierea Rail Works, lider SC Alstom Transport SA. Contractul a fost semnat la 15 ianuarie 2024, iar termenul estimat de finalizare este iulie 2027. Valoarea investiției se ridică la 1.344 milioane de lei. Stadiul fizic al lucrărilor este de 7,30 la sută, potrivit raportului CFR pentru februarie 2026.

Lotul 2, între Lugoj și Timișoara Est, are o lungime de 54 de kilometri și este construit de FCC Construcción SA. Contractul a fost semnat la 28 decembrie 2022, iar termenul estimat pentru finalizarea primei etape este august 2026. Valoarea investiției este de 1.916 milioane de lei. Progresul fizic a ajuns la 62,68 la sută, arată CFR.

Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj, cu o lungime de 14 kilometri, este realizat de asocierea WEBUILD S.p.A. – Partecipazioni Italia S.p.A. – SALCEF S.p.A. Contractul a fost semnat la 5 decembrie 2022, iar termenul estimat de finalizare este iunie 2026. Valoarea lucrărilor este de 1.440 milioane de lei, iar stadiul fizic a ajuns la 20,66 la sută.

Lotul 4 Ronaț Triaj – Arad, în lungime de 55 de kilometri, este realizat de asocierea WEBUILD S.p.A. – Partecipazioni Italia S.p.A. – SALCEF S.p.A. Contractul a fost semnat la 16 decembrie 2022, iar termenul estimat de finalizare este iunie 2026. Valoarea investiției este de 2.184 milioane de lei, iar progresul fizic al lucrărilor este de 27,88 la sută.

Sursa: https://adevarul.ro/

Traseul spectaculos din vestul țării. Cum se poate ajunge la ,,Castelul din Carpați”, imaginat de Jules Verne acum mai bine de 160 de ani

Un traseu inedit scoate la iveală „Castelul din Carpați”, o cetate medievală părăsită de secole pe stâncile care se înalță la intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului. Cetatea Colț a rămas vreme îndelungată un loc neprimitor, „bântuit” de legende întunecate.

Veche de peste șase secole, dar ruinată vreme îndelungată, cetatea medievală Colț a rămas un reper al ținutului de la poalele Retezatului.

Cetatea cnezilor

Ar fi fost construită în secolul al XIV-lea de familia Cândeștilor, care avea să fie maghiarizată sub numele Kendeffy. Locul ales de cneji pentru ridicarea fortăreței au fost stâncile care se înalță la peste o sută de metri deasupra văii Râușorului, la intrarea în defileul Retezatului dinspre Râu de Mori.

În vale, pe versantul opus, familia Cândeștilor a ridicat Mănăstirea Colț, faimoasă în trecut datorită legendelor despre comorile ascunse în jurul ei, dar și pentru picturile medievale, vandalizate în secolele care au urmat. Unii istorici îi indicau pe turcii care au năvălit în Țara Hațegului în secolele trecute drept autori ai distrugerii icoanelor din vechile biserici, alții pe calvini. Oamenii locului aveau și alte te orii.

„Coborând din Cetatea Colț şi trecând peste Râuşor, vedem Mănăstirea călugărilor. O biserică veche după stil bizantin, având turnul acoperit cu piatră și fruntarul dărâmat. Se văd şi acum picturile sfinţilor după ritul grecesc. Pentru una am deplâns pe acei sfinţi, adecă fiindcă sunt toţi orbi, nu de la natură, ci cu ochii scoşi. Ca să-mi satisfac curiozitatea, îndată după întoarcere am întrebat pe o babă cine ar fi putut scoate ochii sfinţilor. — Ei, domnişorule — îmi răspunde într-un târziu — ochii sfinţilor sunt foarte buni la vrăjit. Apoi, cei mai învăţaţi nu vreau să creadă, dar ochii de la sfinţi sunt buni la vrăjiturile care se fac pentru muierile necredincioase bărbaţilor lor. Atâta folosesc, că fac ca bărbaţii să nu vadă ceea ce fac muierile lor”, informa ziarul Tribuna, în 1886.

Castelul din Carpați

Cetatea medievală care domină valea Râușorului a păstrat și mai multe mistere. Legendele locale descriu într-un mod fantezist poveștile prințeselor închise în donjonul său, iar în epoca modernă unii autori au încercat să asocieze fortăreața cu „Castelul din Carpați”, descris în secolul al XIX-lea de faimosul scriitor francez Jules Verne.

„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, nota autorul nuvelei „Castelul din Carpați”.

Jules Verne relata despre temerile localnicilor cu privire la ruinele castelului părăsit pe stânci, rămas în grija naturii şi bântuit, în închipuirile sătenilor din Werst, de fantomele foștilor săi proprietari.

„Deşi Castelul din Carpaţi era mai bine păstrat decât dădea impresia, o spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra nu mai puţin decât o puteau face, odinioară, pivele, săcăluşele, bombardelele, bolimezele şi celelalte piese de artilerie din secolele trecute”, mai scria Jules Verne.

Traseu inedit spre Cetatea Colț

La aproape un secol și jumătate de când scriitorul francez a publicat faimoasa carte despre „Castelul din Carpați”, locul care îi păstrează amintirea a rămas în ruină. Însă, dacă în anii trecuți poteca spre Cetatea Colț era dificil de urmat, din cauza numeroaselor cărări prin pădure cu care se intersecta și a lipsei marcajelor și indicatoarelor turistice, un traseu tematic amenajat recent a readus-o în circuitul turistic.

„Poteca de poveste de la Cetatea Colț este prima potecă tematică din România interpretată prin benzi desenate și a avut ca sursă de inspirație romanul «Castelul din Carpați» de Jules Verne. Noua potecă, cu o lungime de puțin peste un kilometru, le oferă vizitatorilor o experiență inedită ce îmbină arta, educația și natura. De-a lungul traseului, panouri ilustrate de Șerban Andreescu, renumit autor și ilustrator de benzi desenate, redau într-o formă grafică captivantă romanul lui Jules Verne. Acestea sunt completate de panouri tematice dedicate biodiversității, geodiversității și patrimoniului cultural al zonei Cetății Colț”, a informat Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București.

Potrivit reprezentanților Geoparcului, în foișorul de la intrarea pe traseu, turiștii își pot face fotografii-suvenir, iar la finalul acestuia sunt invitați să descopere, scanând coduri QR, două legende locale în format audio și o fișă de activități educaționale, menite să transforme drumeția într-o experiență de învățare interactivă. Cea mai mare parte a informațiilor prezentate pe potecă este disponibilă bilingv, în limba română și engleză, pentru a facilita înțelegerea conținutului de către turiștii români și străini. Tot în foișorul amplasat lângă cetate, aceștia pot lăsa feedback despre experiența trăită, contribuind la dezvoltarea ulterioară a proiectului.

De câțiva ani, situația cetății medievale din Țara Hațegului s-a îmbunătățit, iar turiștii au reînceput să o caute. Cei care ajung la cetate trebuie să rămână precauți. Stâncile sale abrupte se înalță deasupra prăpăstiilor care pot da amețeli, iar printre „colții de piatră” amenințători pe care a fost ridicată cetatea și-au găsit adăpost vipere.

Cetatea, care nu a fost restaurată vreodată în epoca modernă, și-a păstrat însă autenticitatea, iar lucrările de ecologizare din ultimii ani au dus la „dezvelirea” sa din vegetația abundentă care crescuse în voie peste unele dintre terasele sale.

Râu de Mori, locul de unde pornesc drumurile Retezatului

În satul Râu de Mori, aflat la mai puțin de 20 de kilometri de Hațeg, mai multe pensiuni și locuri de tabără pentru tineri au fost deschise în ultimii ani, iar cetatea este prezentată în oferta lor ca unul dintre reperele turistice din zonă. Pe jos, este accesibilă pe poteca amenajată recent, ce poate fi parcursă prin pădure în 20–30 de minute.

Din Râu de Mori, două trasee turistice care urcă spre zona alpină a Retezatului „concurează” în atractivitate. Valea Râușorului urcă din zona Cetății Cândeștilor și a bisericii medievale de la poalele ei spre stațiunea montană Râușor din Retezat, aflată la peste 1.400 de metri altitudine.

Drumul șerpuiește printre versanții abrupți și împăduriți, care lasă din loc în loc câteva poieni ce pot fi folosite ca locuri de popas. Stațiunea Râușor este căutată iarna pentru pârtiile de schi, iar în cea mai mare parte a anului este locul de unde călătorii își încep ascensiunea spre Vârful Retezat (2.482 de metri), aflat la capătul unui traseu de circa trei ore. Urcușul din stațiune până pe creasta emblematică a Retezatului poate fi riscant pe ultima sa porțiune, între Șaua Lolaia (2.217 metri) și Vârful Retezat, astfel că turiștii au nevoie de echipament adecvat pentru parcurgerea lui.

Tot din Râu de Mori, călătorii pot parcurge drumul de pe Valea Râului Mare spre barajul Gura Apelor din Retezat, aflat la circa 20 de kilometri de satul din Țara Hațegului și la peste 1.000 de metri altitudine.

Lacul Gura Apelor ocupă peste 400 de hectare în ținutul sălbatic al Retezatului, iar barajul său din anrocamente, de aproape 170 de metri, este unul dintre cele mai înalte din Europa. De la Gura Apelor, traseele turistice urcă pe drumurile forestiere de pe Valea Lăpușnicului Mare spre Poiana Pelegii, locul de pornire al drumeților spre zecile de lacuri glaciare și crestele de peste 2.000 de metri din Munții Retezat.

Un alt drum forestier ocolește lacul de acumulare și, traversând Valea Lăpușnicului Mic, deschide calea turiștilor spre Vârful Gugu (2.291 de metri) din Masivul Retezat-Godeanu. Muntele Gugu este cel mai înalt vârf din Munții Godeanu, dar și una dintre cele mai izolate creste din Carpați. Este înconjurat de Munții Retezat, Țarcu și Cernei și poate fi explorat pe traseele de munte care pornesc din zona Lacului Gura Apelor din Retezat ori din Retezatul Mic – zona Câmpușel.

Unii oameni de știință l-au numit „muntele sfânt al dacilor”, legendarul Kogaionon, muntele pe care dacii îl considerau sfânt și unde îl venerau pe Zamolxis, potrivit istoricului antic Strabon. Munții Godeanu, locul unde se află Vârful Gugu, sunt renumiți pentru platformele de eroziune, suprafețe aproape netede formate în urma eroziunii în timp a munților, aflate la peste 2.000 de metri, adesea folosite de păstori.

Sursa: https://adevarul.ro

Cinci milioane de lei pentru reabilitarea termică a clădirii principale a Spitalului de Copii

Primăria Municipiului Timișoara asigură aproape 5 milioane lei de la bugetul local pentru eficientizarea energetică a corpului C1 al Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”. Fondurile sunt necesare pentru semnarea contractului de finanțare europeană prin Programul Regional Vest 2021 – 2027 cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest).

„E o investiție absolut necesară în infrastructura de sănătate a Timișoarei. E vorba de clădirea veche a Spitalului de Copii care a fost construită la începutul anilor 1900, și care cu această investiție va fi adusă la standarde actuale, oferind condiții mai bune atât pentru copii, cât și pentru personalul medical”, spune primarul Dominic Fritz.

Investiția de la Spitalul de Copii vizează reducerea consumului de energie cu peste 60%, prin lucrări de izolare termică și modernizarea instalațiilor, dar și prin instalarea unor echipamente performante. Astfel, clădirea principală a spitalului va fi dotată cu sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, corpuri de iluminat eficiente energetic și panouri fotovoltaice care vor produce o parte din energia necesară funcționării clădirii.

Totodată, în proiect sunt incluse intervenții esențiale pentru creșterea siguranței și a accesibilității: instalarea unui lift adaptat  transportului pacienților pe targă și construirea unei scări pentru evacuarea rapidă în situații de urgență. În plus, o rampă de acces va face clădirea ușor accesibilă pentru persoanele cu mobilitate redusă.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 15 milioane de lei (inclusiv TVA), iar lucrările sunt estimate la 30 luni.
Proiectul de hotărâre de Consiliu Local privind alocarea fondurilor de la bugetul local va fi supus aprobării în perioada următoare.

Încep verificările pentru identificarea și combaterea ambroziei

Primăria Municipiului Timișoara începe verificările în teren pentru identificarea zonelor cu ambrozie, o plantă invazivă cu polen extrem de alergen, responsabilă pentru numeroase probleme respiratorii în perioada iunie – octombrie.

Pentru a limita răspândirea polenului, între 15 aprilie și 10 mai, municipalitatea, cu ajutorul Poliției Locale, efectuează verificarea și identificarea terenurilor infestate. Ulterior, până în data de 5 iunie, Primăria va transmite notificări oficiale către toți proprietarii sau administratorii de terenuri unde au fost identificate focare. Conform legislației, toți proprietarii, deținătorii sau
administratorii de terenuri (inclusiv de drumuri, căi ferate sau șantiere) au obligația legală de a distruge ambrozia. Lucrările de combatere trebuie realizate de către aceștia până cel târziu la data de 30 iunie, înainte de înflorirea plantei. Nerespectarea acestor obligații legale atrage sancțiuni: amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru persoane fizice și între 10.000 și 20.000 de lei pentru persoane juridice.

Ambrozia se adaptează extrem de ușor pe terenuri virane, șantiere, pe marginea drumurilor sau pe spații verzi neîngrijite. O singură plantă produce anual peste 3.000 de semințe, iar în condiții de secetă, cantitatea de polen eliberată se dublează. Mai mult, polenul poate fi purtat de vânt pe distanțe de până la 200 km.

Timișorenii pot semnala prezența ambroziei la adresa primariatm@primariatm.ro sau la dispeceratul Poliției Locale.

Pastorală la Învierea Domnului – 2026

† IOAN, Din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace

de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi, părintească binecuvântare.

„Fiul Omului va să fie dat
în mâinile oamenilor și-L vor omorî,
dar a treia zi va învia.” (Matei 17, 22-23)

Iubiți frați și surori în Domnul,

Hristos a înviat!

Binecuvântat să fie Dumnezeu, Care ne-a învrednicit să ajungem și anul acesta să prăznuim în pace și liniște Învierea Domnului nostru Iisus Hristos!

Acest Praznic al Luminii alungă pentru totdeauna întunericul necredinței din inima omului.

Omul căzut în păcat, și din păcat, în moarte, își ducea această povară, moartea, ca pe cea mai grea osândă a vieții sale. Osândit la întuneric, mereu a privit spre soare, nădăjduind că îl va ajuta, dar soarele doar l-a mângâiat cu razele lui blânde și s-a dovedit a fi neputincios în fața morții.

În urma păcatului, omul s-a ascuns de la fața lui Dumnezeu în adânc, în casa morții. Omul pierduse prima sa bătălie cu Satan. Îl va trimite Preamilostivul Tată Ceresc pe Fiul Lui să-l ajute pe om și să-l elibereze din robia morții.

Frați creștini, suntem tentați să credem că Iisus Hristos a călătorit doar pe cărările din Țara lui Israel, că a umblat pe uscat și pe mare. Oare doar atât?! Nu, ci a călătorit în adânc, în casa morții, pe care o omorâse pe Crucea de pe Golgota. Cât de lung e drumul de la cer și până în adânc, în casa întemnițatului om!

Hristos l-a căutat atunci pe Adam, iar azi mă caută pe mine.

Doamne, eu sunt în adânc, mai în adânc decât Adam; fie-Ți milă de mine și de noi!

A venit Hristos la noi și omul a stat cu Fiul lui Dumnezeu la masă și în sinagogă, dar nu L-a cunoscut, deși făcuse atâtea minuni și rostise atâtea învățături! N-a văzut în El decât pe fiul teslarului din Nazaret. Lui Hristos nu I-a fost rușine că oamenii nu-I ziceau Fiul lui Dumnezeu, ci fiul teslarului. Aceasta face parte din chenoza lui Hristos. Mai mult decât atât,a coborât și în adânc. Drumul spre adânc a trecut prin Golgota.

Urcându-Se pe Cruce, de acolo a văzut cât de lung e drumul până în casa morții, unde era Adam, împreună cu fiii și urmașii lui.

Hristos, când Se urcă, atunci coboară în suferință și în jertfă. Mântuitorul nu S-a jertfit pentru noi pe altarul templului din Ierusalim, ci pe un altar nou, pe care nu se mai jertfise nimeni, pregătit de om pentru Fiul lui Dumnezeu: Crucea cu împătrite raze.

Crucea a auzit ultima bătaie a inimii lui Hristos!

Fiul lui Dumnezeu Își sfințește altarul cu scump Sângele Său. Și de atunci, noi, creștinii, cinstim și sărutăm acest altar.

Hristos a ajuns în adâncul lui Adam, dar S-a odihnit și în adâncul Său, în Sfântul Său Mormânt, pe care ni l-a lăsat și nouă spre odihnă și spre așteptare în credința și în nădejdea învierii noastre. Aici Îl vom aștepta toți pe Hristos.

Fericiți cei ce Îl vor aștepta în nădejdea Învierii celei de obște: „Cu trupul adormind ca un muritor, Împărate şi Doamne, a treia zi ai înviat, pe Adam din stricăciune ridicând. Și moartea pierzându-o, Paştile nestricăciunii, lumii de mântuire” (Luminânda).

Omule, nu deznădăjdui: nu mori, ci treci! Ultima ta zi este răsăritul eternității tale. Dacă mergi spre Lumină, umbra îți rămâne în urmă.

Iubiți frați creștini,

Iubirea înomenită este alungată din lume, din cetatea Ierusalimului, nu în altă țară, ci este alungată pe Cruce.

Crucea este cetatea pe care o pregătise omul pentru Fiul lui Dumnezeu, Iubirea întrupată. Înălțat pe Cruce, Hristos Își vede creația căzută și o ridică împreună cu Sine pe Cruce, hrănindu-l pe om cu Sângele și cu Trupul Său, Pâinea vieții: „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Căci Trupul Meu este adevărată mâncare și Sângele Meu, adevărată băutură” (Ioan 6, 54-55).

Țarinile rodesc spice de grâu. Crucea L-a rodit pe Hristos Euharistic, Pâinea vieții. Nu fugi de Cruce, căci pe ea vei găsi Pâinea vieții. Pe Cruce, Hristos îți vindecă rănile pe care ți le-a făcut fratele tău.

Iubiți credincioși, la Înviere, Mântuitorul a ieșit din Mormânt prin piatra ce fusese pecetluită, așa cum a intrat la Sfinții Săi Apostoli, prin ușile care erau încuiate. Abia după Înviere, piatra Mormântului a fost prăvălită: „Și după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, și Salomeea au cumpărat miresme ca să vină să-L ungă.

Și dis-de-dimineață, în prima zi a săptămânii (Duminică), pe când răsărea soarele, au venit la mormânt. Și ziceau între ele: «Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului?» Dar ridicându-și ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată, căci era foarte mare” (Marcu 16, 1-4).

Fraților, nu-L țineți pe Hristos sub piatra uitării voastre. Nu-L îngropați în uitare.
Cine și-a uitat părinții și frații, acela L-a uitat pe Hristos.

Fiul lui Dumnezeu înviază și iese din Mormânt, nestricând lucrarea omului. Nu a venit să le zică lui Iosif și Nicodim: Nu trebuia să puneți o piatră pe Mine; chiar piatra va grăi prima despre Învierea Lui. Ce mare adevăr a grăit o piatră! Și azi pietrele din Țara lui Israel grăiesc despre Hristos!

O, omule! Tu, care ești o ființă vie și porți în tine o scânteie de Sus, de ce ești mut? Oare a primit piatra mai mult har la creație decât tine?! Nu pentru nevinovata piatră a venit Fiul lui Dumnezeu în lume, ci pentru tine. Dar, pentru că a grăit marele adevăr, Hristos va face din acea piatră pământ nou, la a Doua Lui Venire: „Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut și marea nu mai este” (Apocalipsă 21, 1).

Fiul lui Dumnezeu va mărturisi înaintea Tatălui despre noi, dar va mărturisi și despre acea piatră, pe care o va face pământ nou, în care nu vor mai crește spinii urii dintre frați și dintre neamuri. Logica iubirii nu este ca a omului căzut. Noi răspundem chiar și binelui cu rău. Nu mai zic cum răspundem noi răului!

În logica omului, în raport cu Hristos, Iubirea întrupată, Iubirii i se răspunde cu răstignirea. Omul nu și-a dat seama că atunci când L-a răstignit pe Hristos, chiar în acele momente, Hristos îl iubea cel mai mult, adică Se jertfea pentru om. Din cauza urii și a păcatului, omul nu vedea că atunci Hristos i Se dăruiește ca Pâine a vieții, Pâine Euharistică: „Eu sunt Pâinea cea vie, Care S-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar Pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este Trupul Meu” (Ioan 6, 51).

Cine iubește, suferă. Iubirea și jertfa sunt cele mai bune surori, sunt surori care s-au legat pe Cruce că nu se vor despărți niciodată. Iubirea și suferința sunt două candele în care trebuie să punem mereu untdelemnul faptelor bune.

Cel ce iubește și se jertfește, mare har de la Hristos Cel Înviat va primi. Când suferi pentru fratele tău, este semn că atunci îl iubești mai mult. Iubirea va schimba istoria.

Iubiții mei fii duhovnicești,

Ziua Învierii este ziua bucuriei creștinilor și a îngerilor. Și îngerii lui Dumnezeu s-au bucurat, văzându-L pe Fiul lui Dumnezeu că a biruit stăpânirea morții. Câștigase cea mai mare bătălie din univers. Prin Învierea lui Hristos noi am dobândit dreptul la veșnicie.

Fraților, între cer și pământ trebuie să fie numai rugăciune. În cântările Bisericii, auzim azi frumosul îndemn: „Ziua Învierii, și să ne luminăm cu prăznuirea; şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem: «Fraţilor», şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viaţă dăruindu-le” (din cântările Învierii).

Învierea Domnului stinge focul dușmăniei dintre oameni.

Iubiților, până la Înviere, omul a trăit sub semnul morții veșnice. Moartea îl despărțise pe om de Dumnezeu și de semenii săi. Învierea lui Hristos este arvuna învierii noastre. Sfântul Apostol Pavel ne spune: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră. (…) Sunteți încă în păcatele voastre (…). Dar acum Hristos a înviat din morți, fiind începătură (a învierii) celor adormiți (I Corinteni 15, 14-20).

Cât de grea este despărțirea, și doar pentru o vreme, de cei dragi ai noștri! Însă moartea, acea tragedie în care omul intrase și nu putea ieși singur, fără Hristos ar fi rămas o despărțire veșnică.

Spre Înviere, Hristos a trecut prin moarte.Și nouă ne cere Dumnezeu să trecem încă din această viață printr-o moarte. Care moarte?! Moartea omului celui vechi, moartea față de lumea păcatului, față de prea multa iubire de sine:

„Noi, care am murit păcatului, cum vom mai trăi în păcat? (…) Omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El ca să se nimicească trupul păcatului, pentru a nu mai fi robi ai păcatului. (…) Iar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și viețui împreună cu El, știind că Hristos, înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui” (Romani 6, 2-8). Aceste cuvinte le-a grăit Sfântul Apostol Pavel romanilor, dar ne sunt adresate și nouă azi.

Hristos Cel Înviat este începutul creației celei noi, a vieții celei noi. Iubirea întrupată ne dă nădejdea și puterea de a duce lupta împotriva patimilor și a păcatelor noastre.

Nu vă îngropați păcatele în uitare. Hristos a venit în noaptea noastră. Treziți-vă din somnul păcatului! Nu vă temeți de noapte!

Iubiți fii duhovnicești,

Trăim și la acest Praznic binecuvântat bucuria îngerilor, a femeilor mironosițe și a ucenicilor lui Hristos. Să ne învrednicească Dumnezeu Tatăl să devenim și noi ucenicii lui Hristos Cel Înviat!

Să trăim într-o iubire frățească în Hristos, împreună cu cei care sunt în suferință, singuri, cei neiubiți și nemângâiați. Hristos nu l-a uitat nici pe tâlharul care s-a pocăit lângă El, pe cruce. Hristos S-a făcut frate cu un tâlhar, noi cu cine ne facem frați?! Frații lui Hristos sunt și frații noștri astăzi?! Frăția se zidește întru iubire. Se face târziu, nu mai e timp de iubire.

Hristos le spune ucenicilor, înainte de Patima Sa, aceste cuvinte prin care ei să fie recunoscuți în lume ca ucenici ai Săi: „Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții” (Ioan 13, 35). Iar Sfântul Apostolul Pavel le spune filipenilor: „Faceți-mi bucuria deplină ca să gândiți la fel, având aceeași iubire, aceleași simțiri, aceeași cugetare” (Filipeni 2, 2).

Frați creștini, prin iubire vom putea birui păcatul și răul din lume. Iubirea este puterea cea nebiruită în veacul de acum.

Iubiți ucenici ai lui Hristos din Banat, la acest Praznic al Învierii Mântuitorului, vă doresc să aveți parte de nemărginita Lui iubire, de bucuria pe care au avut-o Apostolii, ucenicii și femeile mironosițe.


† Ioan

Mitropolitul Banatului

Care este numărul real al angajaților cu carte de muncă din România

Numărul contractelor individuale de muncă active înregistrate în sistemul informatic ReGes/Revisal era, la finele lunii septembrie 2025, de 6.620.722, cu 87.729 mai puţine comparativ cu începutul anului.

Datele oficiale apar în statisticile publicate recent de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale și consultate de Agerpres.

Mai puțin de 5,7 milioane de salariaţi activi

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi activi, acesta s-a redus cu 24.703 persoane, de la 5.707.364 de salariaţi – în ianuarie, până la 5.682.661 de salariaţi – în septembrie 2025.

Din numărul total de contracte individuale de muncă înregistrate în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, la 30 septembrie 2025, peste 93% erau pe durată nedeterminată, respectiv 6.169.243, iar restul pe durată determinată (451.479 CIM).

Totodată, 5.427.485 de contracte erau încheiate pe durată nedeterminată, pentru normă întreagă, şi 741.758 prevedeau timp parţial de muncă.

Sursa: https://hotnews.ro

Primăria Timișoara sprijină echipele CSH și CyberMoon, calificate la campionatele mondiale și europene de robotică

Primăria Municipiului Timișoara sprijină participarea echipelor de robotică CSH și CyberMoon, calificate la campionatele mondiale și europene de robotică din cadrul programului FIRST Tech Challenge. Suma propusă de la bugetul local este necesară pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare și cazare.

„Suntem mândri de munca, creativitatea și pasiunea acestor tineri care duc numele Timișoarei în cele mai prestigioase competiții internaționale. Le dorim succes, premii valoroase și îi asigurăm că eforturile lor sunt văzute și apreciate la Timișoara”, spune primarul Dominic Fritz.

Echipa CSH, de la Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara, a câștigat premiul I – Inspire Award la etapa națională FIRST Tech Challenge și s-a calificat pentru a doua oară consecutiv la Campionatul Mondial de Robotică. Competiția se va desfășura la Houston, Texas, S.U.A., în perioada 29 aprilie – 2 mai 2026.
Echipa CyberMoon, de la Colegiului Național „C.D. Loga” Timișoara, a obținut premiul III – Sustain Award la aceeași competiție națională și va reprezenta Timișoara la European Premier Event 2026, unul dintre cele mai prestigioase evenimente internaționale din cadrul programului FIRST Tech Challenge. Competiția va avea loc între 16 și 20 iunie 2026, în Eindhoven, Olanda.
Suma totală propusă pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare și cazare ale celor două echipe este de 360.000 lei. Proiectul de hotărâre va fi supus aprobării într-o viitoare ședință de Consiliu Local.

Această inițiativă face parte din strategia municipalității de a sprijini tinerii cu rezultate școlare deosebite. Reamintim, începând cu anul 2024, Primăria Municipiului Timișoara organizează anual Gala Performanței în Învățământul Preuniversitar, prin care sute de elevi cu rezultate remarcabile și profesorii care îi coordonează sunt recompensați pentru munca și perseverența
depuse la concursuri și competiții naționale și internaționale.