Populaţia României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în ultimii 35 de ani, potrivit unei analize de specialitate publicată marţi de către preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, și citată de Agerpres. De remarcat că anul 2024 a adus un record de emigrare în ultimele trei decenii, cu 50.000 de plecări definitive, potrivit lui Tudorel Andrei.
Reamintim că 2024 a fost anul în care coaliția PSD-PNL condusă de Klaus Iohannis a înnăbușit orice opoziție, a îngropat lupta anti-corupție și a manipulat procesul electoral prin stabilirea datei celor patru alegeri în funcție de interesele politice. În plus, PSD a mutat voturi către candidații pe care Marcel Ciolacu și-i dorea în turul 2, după cum au recunoscut ulterior ma mulți lideri ai partidului.
Atmosfera politică irespirabilă, venită pe fondul războiul din Ucraina și a pandemiei de Covid, a ajuns la apoge în decembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale după ce candidatul extremist pro-rus Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc după o campanie masivă, dar neasumată, pe rețelele sociale.
Un alt indicator îngrijorător în acestă perioadă este lipsa de încredere în justiție. Un sondaj INSCOP realizat în martie 2025 arăta o neîncredere generalizată în modul în care este aplicată legea. 68.5% dintre respondenți au încredere în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii. Doar 29.8% dintre respondenți au încredere în mare sau foarte mare măsură că legea este aplicată în mod egal. Rezultatele vin la aproape doi ani după ce Comisia Europeană a renunțat la MCV, mecanismul de cooperare și de verificare care privea justiția din România.
Date statistice alarmante despre plecările din România
În ceea ce priveşte România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 – 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din ţară, în timp ce 646.000 de persoane şi-au stabilit domiciliul în România.
„În aceste condiţii, populaţia rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migraţiei definitive, cu 162.000 de persoane. În primul an de după Revoluţie, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv ţara, însă în anii următori numărul emigranţilor definitivi s-a diminuat constant, de la un an la altul, pe parcursul următorilor patru ani. A urmat apoi o perioadă de aproape 14 ani, cuprinsă între 1997 şi 2010, în care nivelul anual al emigraţiei a fost relativ redus, cele mai multe valori situându-se sub pragul de 10.000 de persoane. Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranţilor definitivi a crescut de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depăşit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an”, subliniază Tudorel Andrei.
Acesta precizează, totodată, că, în perioada 2000-2011, în majoritatea anilor, soldul anual al migraţiei definitive a fost negativ. Astfel, populaţia rezidentă din anul 2011, comparativ cu cea înregistrată în anul 2000, s-a diminuat cu aproximativ 40.000 de persoane.
De asemenea, între anii 2012 şi 2022, numărul imigranţilor înregistraţi a fost semnificativ mai mare decât cel al emigranţilor definitivi, iar migraţia definitivă a înregistrat un sold pozitiv de 183.000 de persoane.
„În anii 2023 şi 2024, România a revenit la un sold negativ al migraţiei internaţionale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populaţiei rezidente cu peste 41.000 de persoane. Începând cu anul 1992, cetăţeni din diverse state şi-au stabilit domiciliul pe teritoriul României. Cu toate acestea, cea mai mare parte a imigranţilor definitivi care au ales România provine din Republica Moldova. Până în anul 2010, cele mai numeroase imigrări definitive au fost înregistrate în rândul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75.000 de persoane, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrărilor definitive consemnate”, notează specialistul.
Pentru perioada 2011 – 2022, există aproape 273.000 de persoane care şi-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste 60% din totalul imigranţilor definitivi.
În acelaşi timp, pe fondul războiului din Ucraina, numărul cetăţenilor proveniţi din această ţară care şi-au înregistrat domiciliul în România a fost de aproximativ 34.400 de persoane, ceea ce corespunde unei ponderi de 7,6% din totalul imigrărilor definitive consemnate în această perioadă.
La nivelul anului 2023, imigranţii din Republica Moldova au numărat aproximativ 10.200 de persoane (34,2% din totalul imigranţilor definitivi), în timp ce în 2024 numărul acestora s-a redus la circa 7.900 de persoane, respectiv 28% din totalul persoanelor din străinătate care şi-au înregistrat domiciliul în România.
Analiza de specialitate evidenţiază faptul că, în anul 2024, numărul imigranţilor proveniţi din alte ţări decât cele tradiţionale a ajuns la aproximativ 21.800 de persoane, adică 39,7% din totalul imigraţiei definitive din acel an.
„În anii 2022 şi 2023, numărul imigranţilor înregistraţi în România s-a dublat, comparativ cu nivelul consemnat în anul 2010. Între 2010 -2014, mai mult de 90% din numărul de imigranţi au fost cetăţeni români care se reîntorceau în ţară. În anul 2023, numărul cetăţenilor români care s-au reîntors în ţară a fost de 201.800, însă, pe fondul creşterii numărului total de imigranţi la 324.000, ponderea acestora s-a redus la 67%. În perioada 1990-2002, populaţia rezidentă s-a diminuat în proporţie de 80% ca urmare a migraţiei internaţionale, în timp ce contribuţia soldului natural negativ a fost semnificativ mai redusă, de aproximativ 20%. În intervalul 2003-2009, nivelul maxim fiind atins în 2007, numărul emigrărilor a ajuns la 544.000 de persoane, iar sporul migraţiei a fost de 458.000 de persoane”, susţine şeful INS.
Cât priveşte populaţia rezidentă, la 1 ianuarie 2010 aceasta a fost mai mică decât cea de la 1 ianuarie 2003 cu peste 1,33 milioane de persoane, migraţia externă contribuind cu peste 83% la reducerea populaţiei rezidente în această perioadă.
Pe acest fond, între anii 2022 – 2024, soldul pozitiv al migraţiei externe a fost de 235.000 de persoane, „compensând aproape integral sporul natural negativ de 263.000 de persoane”, iar „în aceste condiţii, populaţia rezidentă a României nu a scăzut sub pragul de 19 milioane de persoane”.
Pe ansamblu, într-o perioadă de 35 de ani, populaţia României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, migraţia externă având o contribuţie de 63%, iar sporul natural negativ de 37%. În plus, în intervalul 2014 – 2024, numărul copiilor născuţi în străinătate, având cel puţin un părinte român, care au fost ulterior înregistraţi în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuţilor înregistraţi în ţară, în acest interval.
Date la nivel internațional
În prezent, populaţia Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă ţară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spaţiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025, citate de Agerpres.
„Acest număr reprezintă circa 10% din populaţia rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din ţări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populaţie, printre care se numără România, alături de Polonia şi Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât şi Polonia se numără printre ţările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migraţie externă, precum şi cu stocuri importante de emigranţi la nivel european”, a declarat șeful INS, Tudorel Andrei.
Conform rapoartelor Diviziei de Populaţie a Naţiunilor Unite, în ultimii 35 de ani, numărul emigranţilor la nivel mondial a crescut de peste două ori. Astfel, de la 154 de milioane de persoane în anul 1990, populaţia emigrantă a crescut constant, depăşind 340 de milioane în 2024. În acest context, ponderea emigranţilor în populaţia mondială a urcat de la 2,9% în 1990 la 3,7% în anul 2024, se menţionează în analiza şefului INS.
sursa: https://www.g4media.ro/
