E greu să treci, peste dragoste, de pe un mal pe celălalt al vieții. Al Begăi? Firește, fiindcă nu văd ce-i Bega pentru Timișoara, dacă nu însăși viața. Și nici ce-i Pasarela Îndrăgostiților, dacă nu însăși dragostea de sine a două instituții: Primăria Municipiului Timișoara și Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. Care, în loc să-și pună, și ele, ca orice pereche, un lacăt pe balustrada pasarelei, au mers mai departe: și-a atârnat fiecare câte unul pe propriul profil de Facebook.
Și nici n-ar fi un păcat prea mare, dacă n-ar umbla atâta cu degetul pe el, chipurile, pentru noi, cei ce trecem oricum: cu sau fără pasarelă, cu sau fără stadion, cu sau fără orașul pe care ni-l dorim. Și mai ales cu sau fără comentariile noastre la explicațiile lor pe cât de tehnice, pe atât de inutile.
Fiindcă, în fond, cele două instituții consumă destinul aproape dramatic al oricărei perechi ce s-a acceptat la început, încercând să se schimbe pe parcurs și încheind la tribunal. Ba chiar cu poalele-n cap: „Știi că te-am luat așa ca să nu-ți pierzi banii, dar aveam pretenții de la tine! Să te emancipezi, să slăbești, să fii mai urbană. Să nu ieși în față cu fiece ocazie, să nu faci umbră degeaba numelui, iată din suveran, atât de suveranist, Decebal. N-am mai răbdat încă o dată”.
Cam așa pare că-i vorbește Cultura Primăriei, care, biata, vrea să facă ceva „mai trainic și mai frumos”, deși nu un pod de piatră, ci doar o gigapasarelă, și Direcției nu-i convine nici asta. Care vrea și ea pe tocuri de cinci metri când calcă seara pe Bega, sătulă de espadrilele de toată ziua ale trecătorilor gen Decebal. Care, vorba lui Liiceanu, nu mai vrea să rămână „încremenită în proiect”. Și vrea să fie acceptată așa cum e și cum a fost acceptată la început.
Ce-ar trebui să înțelegem noi din asta? Nimic din ce n-am înțeles și în alte dăți. Că din 2021 se tot vorbește despre pasarela îndrăgostiților, fostă Polen, și de atunci au trecut cei șapte ani cât se spune că durează dragostea. Un amor ce s-a închis în 2023 și nici de acest Valentin (al treilea ce-și pune lacătul în cui) nu dă semne de viață. De altă viață, fie ea masivă, suplă sau pur și simplu subacvatică. Și, de ce nu, sub un alt nume, de aceeași respirație romantică: pasarela minciunilor, de pildă. Așa, poate ne dă și ea un mic președinte, dacă Podul Minciunilor ne-a dat deja unul mare.
Dar ce sunt eu, ghicitor în podul palmei? Nici măcar în pasarela ei!
Primăria Municipiului Timișoara anunță o nouă acțiune de dezinsecție, dezinfecție și deratizare pe domeniul public al Municipiului Timișoara, în perioada 16.02.2026 – 02.03.2026 . În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, operațiunile vor fi reprogramate și comunicate la o dată ulterioară.
Produsul folosit în combaterea rozătoarelor, Varat PASTĂ, cu substanța activă Brodifacoum este avizat de Comisia Naţională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătăţii şi se regăsește în Registrul Naţional al Produselor Biocide avizate de către Ministerul Sănătăţii.
Substanța face parte din Grupa III de toxicitate. Personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat și autorizat în conformitate cu legislația în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecție corespunzător.
Staţiile de intoxicare sunt astfel concepute încât să permită doar accesul rozătoarelor, iar raticidul are adăugată o substanţă foarte amară pentru descuraja ingerarea de către restul mamiferelor. Sunt interzise golirea, deteriorarea sau sustragerea staţiilor destinate plasării momelilor, amplasate de către operatorul serviciilor de deratizare pe domeniul public. Cetățenii, în special copiii, bătrânii și deținătorii de animale de companie, sunt rugați să evite pe cât posibil contactul direct cu momeala raticidă. În cazul ingerării accidentale, antidotul recomandat de producător este vitamina K.
Pentru o eficiență sporită a acțiunii, municipalitatea apelează la colaborarea cetățenilor și recomandă igienizarea spațiilor proprii de depozitare a deșeurilor menajere, atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirilor.
Licitația lansată de Primăria Municipiului Timișoara pentru construirea unei noi creșe în zona de nord a orașului, pe strada Ion Ionescu de la Brad, a atras patru oferte. Investiția răspunde nevoii de spații moderne pentru copiii familiilor tinere și face parte din programul municipalității de extindere a infrastructurii pentru învățământul preșcolar.
Investiția municipalității este gândită pentru copiii cu vârste între 3 luni și 3 ani și va avea o capacitate de 29 de locuri. Clădirea, cu regim de înălțime parter și două etaje, va include la parter săli pentru grupele de copii, dormitoare, zone pentru servirea mesei, grupuri sanitare adaptate vârstei și un cabinet medical. La etajele superioare sunt prevăzute o bucătărie complet echipată, o sală multifuncțională, o spălătorie, precum și birouri și spații tehnice.
Curtea va fi împărțită în două zone: una pentru activitățile copiilor, cu locuri de joacă, spații umbrite și alei pietonale, și alta pentru accesul auto, unde vor fi amenajate și locuri de parcare.
Ofertele au fost înregistrate din partea CONSORHOGAR SRL; asocierea NEW RPC 321 (lider), SIDAG PROJECT SRL; asocierea E-ONE HOLDING SRL (lider), RIMOLDO CONSULTING GROUP SRL, MASTER GAZ, SEMARC A Z CONSTRUCT și asocierea ALEX-DIA CONSTRUCT SRL (lider), FABRICA DE PROIECTE SRL.
Valoarea estimată a investiției este de peste 6.3 milioane de lei (fără TVA), iar lucrările, care includ și proiectarea, sunt estimate de 15 luni.
Asociația Femeilor Antreprenor din România (AFAR), inițiator al evenimentului, în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, organizează vineri, 13 februarie 2026, începând cu ora 11.00, o conferință dedicată acestei teme.
Evenimentul va avea loc în Sala Europa a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT (et.I), din Timișoara, B-dul Eroilor de la Tisa nr. 22.
La conferință va participa Ministrul Sănătății, Alexandru Florin ROGOBETE, alături de specialiști din domeniul sănătății și membri ai Asociației Pacienților care vor aborda impactul inteligenței artificiale asupra reformei sistemului de sănătate, cu accent pe creșterea eficienței, calității serviciilor medicale și orientarea acestora către nevoile pacientului.
Moderatorul evenimentului este Maria GRAPINI, Europarlamentar și Președinte fondator AFAR.
Conferința își propune să aducă în prim-plan o temă strategică de maxim interes, oferind cadrul necesar pentru un dialog deschis și o dezbatere aplicată privind adaptarea sistemului medical la noile tehnologii și provocările actuale.
Agenda evenimentului include o sesiune de prezentări susținute de specialiști, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș invită timișorenii să găsească inspirație pentru surprize de primăvară la o nouă ediție a SALONULUI INDUSTRIEI UȘOARE, care va avea loc în perioada 18-22 februarie 2026, la Centrul Regional de Afaceri al CCIAT (Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22).
Cea de-a doua ediție de iarnă din acest an dedicată sărbătorilor primăverii – Dragobete, 1 Martie, 8 Martie – aduce împreună peste 50 de expozanți din toată țara – producători și comercianți – care vor oferi o varietate de produse la prețuri promoționale.
Vizitatorii vor putea descoperi îmbrăcăminte și lenjerie intimă, tricotaje, încălțăminte, articole din piele și blană, marochinărie, accesorii, produse cosmetice, bijuterii din aur și argint, gablonțuri, creații hand-made, dulciuri și cadouri-surpriză.
În exterior, Târgul de produse tradiționale completează experiența cu produse naturiste, miere și produse apicole, artizanat, specialități de carmangerie și delicii culinare pregătite pe loc.
Expoziția este deschisă:
-miercuri – sâmbătă, între orele 10.00 – 20.00
-duminică, între orele 10.00 – 16.00.
�� Intrarea este gratuită.
Informații suplimentare la tel. 0741700153, e-mail: expotimisoara@gmail.com , Aurora Culea –
organizator expo.
Licitația lansată de Primăria Municipiului Timișoara pentru amenajarea unei zone de sport și recreere pe Calea Bogdăneștilor a atras 8 firme și asocieri de firme. Investiția, desfășurată pe o suprafață de aproximativ 8.000 de metri pătrați, vizează transformarea unui teren viran într-un spațiu public modern, dedicat sportului, jocului și relaxării. Proiectul răspunde nevoilor locuitorilor din zonă și include atât lucrările de amenajare, cât și dotările necesare pentru activități sportive și recreative.
După finalizarea procedurii de evaluare, firma câștigătoare va amenaja terenul și va realiza infrastructura necesară pentru activități sportive și de recreere. Proiectul Primăriei Timișoara include terenuri multifuncționale pentru mini-fotbal, handbal, baschet și teqball, două piste de alergare, o zonă de fitness în aer liber și două mese de ping-pong. Totodată, sunt prevăzute grupuri sanitare, cișmele cu apă potabilă, facilități pentru parcarea bicicletelor, precum și sistem de iluminat nocturn.
Pentru copii, zona de joacă va fi complet împrejmuită și dotată cu tobogane, leagăne, cățărătoare, figurine tematice și mobilier urban adaptat. De asemenea, municipalitatea a prevăzută și o zonă cu nisip, separată de zona cu echipamente de joacă.
Zona de relaxare va cuprinde un platou verde cu amfiteatru, unde vor putea fi organizate evenimente, și o zonă de repaus care face legătura între terenurile de sport și locul de joacă. Tot aici, firma contractată de Primărie va amenaja și o tiroliană.
La licitație s-au înscris IMO PLUS DEVELOPER S.R.L, ATLAS SPORT, MARISAR SPORT, Kitisab Eurocomplex, asocierea Megastol Energy (lider), S.C. Atelier RGS S.R.L., ROM LIANT CONSTRUCT, STRATEGII DE VIITOR, asocierea Adru Solution S.R.L. (lider), Atelier Mass, asocierea Casa Star (lider), GREEN PLAN PROJECT, EAST WATER DRILLINGS, asocierea TEMATIC EDIF (lider), MARCO VISION CONSTRUCT S.R.L., DRAGOȘ DRACON.
Valoarea estimată a proiectului este de peste 6.2 milioane de lei (fără TVA), iar durata de implementare este estimată la 12 luni.
Curtea de Apel Timișoara a dat, astăzi, sentința în dosarul în care primarul Timișoarei Dominic Fritz a cerut anularea raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate care l-a acuzat de conflict de interese administrativ. În iulie 2024, ANI a anunțat că a descoperit că Fritz a încălcat legea. Primarul a contractat în campania electorală din 2020 un împrumut de 25.000 de lei de la arhitectul Răzvan Negrișanu, membru USR și ulterior consilier local. Ulterior, în 2022 a semnat un referat de aprobare pentru un proiect de Hotărâre de Consiliu Local privind un PUZ în care societatea reprezentată de Negrișanu era implicată. Imediat, Dominic Fritz a reacționat, catalogând raportul ANI, ca fiind un demers ”absurd și complet neacoperit de fapte. Iar eu voi combate în instanță toată bizareria menită să mi se lipească și mie o etichetă de pătat politic”.
Când dosarul a ajuns în instanță, avocații au obținut sesizarea Curții Constituționale pe una dintre prevederile legii, fapt ce a dus la suspendarea judecării procesului. Decizia CAT a fost dată când secția de contencios adnimistrativ era condusă de judecătorul Adina Pokker. Aceasta s-a pensionat, anul trecut, la 50 de ani și după câteva luni a câștigat concursul pentru ocuparea funcției de secretar general al Primăriei Timișoara. Postul a fost scos brusc la concurs de administrația Fritz după ce, timp de șapte ani, a fost ocupat de interimari din interiorul Primăriei Timișoara. ANI a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia de sesizare a CCR, iar instanța a dat dreptate agenției și a dispus continuarea judecării dosarului după aproape un an. Ulterior, Fritz a atacat justițiadupă materialul Recorder, susținând că ”miza este rescrierea legilor justiției. Legile în vigoare sunt rezultatul unui târg murdar între politicieni și niște oameni obedienți din Justiție, un aranjament profund imoral și antidemocratic”.
La ultimul termen, din 26 ianuarie, primarul Timișoarei nu a fost in sala de judecată. Avocatul lui Dominic Fritz a încercat să obțină o nouă amânare. Nu s-a prezentat în sală, invocând că are un examen cu studenții și a cerut amânarea procesului, dar instanța a considerat că nu este un motiv justificat. Judecătoarea de la Curtea de Apel Timișoara a stabilit pentru astăzi pronunțarea, părțile având posibilitatea să depună concluzii scrie până atunci.
Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea lui Fritz, decizând ”Respinge, ca neîntemeiată, cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de reclamantul Fritz Dominic Samuel. Respinge, în întregime, contestaţia formulată şi completată, înaintată de reclamantul FRITZ DOMINIC SAMUEL, în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE, având ca obiect – anulare raport de evaluare. Obligă reclamantul la plata către autoritatea pârâtă a sumei de 5269,10 lei cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, recurs care se depune la Curtea de Apel Timişoara”. Recursul va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă se va menține soluția CAT , Fritz își va pierde mandatul de primar.
Joi, 12 februarie, între orele 9-13 se va întrerupe furnizarea apei în Vișag pentru efectuarea unor lucrări de investiții derulate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.
La reluarea alimentării cu apă în regim normal este posibil ca la robinete să curgă apă tulbure.
Deoarece această perturbare va fi de scurtă durată, recomandăm clienților să nu folosească apa în scopuri menajere, până la limpezirea completă. Rugăm, de asemenea, consumatorii să ia măsuri de stocare a unor cantități de apă care să le acopere necesarul pe perioada anunțată.
O nouă atracție culinară s-a inaugurat în Iulius Town Timișoara. Chin Chin aduce un concept special, ce reunește tradiții din China, Japonia, Vietnam și Singapore. Restaurantul este o armonie între cele patru culturi asiatice, atât în bucătărie, cât și în design-ul interior, care a fost realizat de casa de arhitectură Wow Project. Restaurantul se află la parterul clădirii de birouri United Business Center 0.
Restaurantul este un concept internațional prezent în mai multe orașe și țări, care prezintă diversitatea bucătăriei din Asia de Est într-un ambient contemporan inspirat de arhitectura japoneză. Interiorul locației este cu totul inedit, ornat cu neoane asemănătoare cu cele din centrul orașului Tokyo, iar în centrul locației este amplasat un cireș japonez, cu flori roz, care te transpune în faimoasele grădini ale asiaticilor. Fiecare element de design interior are o semnificație aparte, iar arhitecții de la WoW Project s-au ocupat în detaliu ca amenajarea Chin Chin să impresioneze.
Impresionant este și meniul, care reunește patru bucătării asiatice tradiționale. China, Japonia, Vietnam și Singapore se regăsesc în meniul Chin Chin, creat de chef Victor Titov, care a lucrat în locații incluse în TOP 50 Restaurants in Asia, dar și în Sri Lanka, Singapore și Tailanda.
Gusturi noi pentru micul dejun, feluri principale cu aperitive, salate, sushi bowl, shashimi, shushi towet, supe, orez și tăiței WOK, dar și deserturi speciale sunt o parte dintre deliciile pe care le poți încerca la Chin Chin. Și meniul pentru răcoritoare este variat și cuprinde diverse cocktailuri asian fusion, selecții de limonade, fresh-uri, ceaiuri, cafea, gin, sake, și multe alte băuturi autentice din Asia.
Chin Chin este un lanț internațional de restaurante inaugurate, iar în rețeaua IULIUS, mai este prezent cu locații în Palas Campus și în Iulius Mall Suceava.
Dealurile străpunse pentru construcția noilor tuneluri de autostradă din vestul României au scos la iveală informații uimitoare despre geologia zonei Holdea–Margina, dar și despre riscurile asociate solurilor excavate de constructori.
Lucrările la ultimul tronson rămas nefinalizat din Autostrada Vestului (A1 Lugoj – Deva) au început în 2024 și au termen de finalizare toamna anului 2026.
Autostrada, construită pe jumătate
Segmentul de nouă kilometri dintre localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (Timiș) a devenit cunoscut drept „Autostrada cu tuneluri”, deoarece cuprinde două tuneluri cu o lungime totală de peste doi kilometri, completate de alți peste doi kilometri de viaducte și pasaje.
Stadiul fizic al lucrărilor pe tronsonul Margina – Holdea a ajuns la 50 la sută, conform celui mai recent raport al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar pe șantier sunt mobilizați aproape zilnic peste 500 de muncitori. Tunelul Mic (T1), cu galerii de 415 metri și 368 de metri, a fost excavat complet, iar la tunelul mare (T2) săpăturile începute pe mai multe fronturi se apropie de jumătate.
„La galeria T2 executată de antreprenorul UMB, cu o lungime totală de 1.985 de metri, au fost excavați până în prezent 660 de metri, o parte prin metoda «cut & cover», iar restul prin excavare în subteran. În galeria T2 executată de antreprenorul Euro Asfalt, cu o lungime totală de 1.825 de metri, s-au realizat 796 de metri de excavație, atât în subteran, cât și în zonele realizate de la suprafață”, a informat DRDP Timișoara.
Zona mlăștinoasă a autostrăzii
De la începutul anului 2026, lucrările în tuneluri au continuat în ritm susținut, indiferent de vreme, însă de-a lungul șantierului terenul a devenit mlăștinos în mai multe locuri, în urma ninsorilor, ploilor și scurgerilor de pe versanți.
Bălțile întinse și solul extrem de moale, îmbibat cu apă, pun probleme constructorilor pe marginea șantierului, în special în zona tunelurilor. Dealurile și văile de la limita județelor Hunedoara și Timiș, traversate de viitoarea autostradă, sunt însă cunoscute de secole pentru riscurile de inundații și alunecări de teren, fapt care a împiedicat de-a lungul timpului dezvoltarea satelor.
Până la începutul secolului al XVIII-lea, ținuturile din jurul orașelor Lugoj și Timișoara, traversate de apele din bazinele râurilor Timiș și Bega, erau în mare parte acoperite de mlaștini, lucru care îngreuna viața comunităților locale. Situația zonei a început să se amelioreze odată cu reorganizarea regiunii Banatului Timișoarei, plănuită de Imperiul Austriac: râurile au fost canalizate și regularizate, iar multe locuri mlăștinoase au fost asanate, fără ca pericolele inundațiilor să fie îndepărtate complet.
1 de 10
În ultimii ani ai secolului al XIX-lea a fost construită calea ferată Lugoj – Ilia, cu o lungime de peste 80 de kilometri, care traversează dealurile din zona Holdea. Linia, al cărei traseu este aproape paralel cu cel al Autostrăzii Lugoj – Deva, a fost dată în folosință în 1898. Cea mai spectaculoasă lucrare de artă a sa a fost tunelul feroviar de la Holdea, cu o lungime de aproximativ 400 de metri, realizat în vecinătatea actualului tunel mare de autostradă, aflat în șantier.
Primul tunel săpat prin stratul plin de fosile
Săparea tunelului feroviar, în urmă cu aproape 130 de ani, între localitățile Holdea și Coșteiu, a scos la iveală detalii prețioase despre structura geologică a dealurilor, arătând dificultățile pe care le prezenta solul acestora.
Specialiștii au descoperit depozite marine vechi de milioane de ani: argile albastre nisipoase, nisipuri, marne și calcare, rămășițe ale unei mări dispărute care acoperea în trecut vestul Transilvaniei și Banatul. În straturile săpate au fost identificate fosile marine în cantități impresionante, iar tunelul de la Holdea a devenit un punct de interes pentru savanți germani și ungari.
„O comoară paleontologică a fost scoasă la lumină în timpul construirii tunelului de la Coșteiu, pe noua linie ferată Ilia – Lugoj. Printr-o coincidență favorabilă, acest zăcământ fosilifer a fost străbătut de un tunel de mari dimensiuni, iar miile și zecile de mii de fosile au ajuns astfel în străinătate, pentru a fi studiate și prelucrate acolo”, informa Revista Geologică (1902).
1 de 17
Tunelul Holdea. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mii de fosile de moluște marine au fost preluate atunci de dr. Oskar Boettger, profesor și cercetător la Muzeul Senckenberg din Frankfurt pe Main, și transportate în Germania pentru a fi studiate.
Tunelul fusese săpat prin sedimente depuse pe fundul unei foste mări calde, care acoperea regiunea în urmă cu aproximativ 15–12 milioane de ani. Întreaga zonă a comunei Lăpugiu de Jos, de care aparține satul Holdea, era bogată în fosile, iar localnicii au putut profita de asta.
1 de 19
„Cea mai mare parte a faimoaselor fosile mediteraneene de la Lăpugiu provine de pe valea Gosului. În această vale sunt expuse pe tot parcursul nisipul fin albastru, legat, și argila albastră. Stratele expuse aici conțin fosile peste tot. După ploi, mai ales primăvara, fosilele sunt spălate din argila alterată și pot fi văzute împrăștiate pe versanți sau în albia pârâului. Acestea sunt colectate de tinerii din sat și schimbate pe mărfuri de mică valoare la comerciantul local Johann Petrovits, care vinde exemplarele alese muzeelor germane, pentru sume considerabile”, arăta Raportul anual al Societății Geologice din Budapesta pentru anul 1907.
Solul nisipos înseamnă și riscuri de alunecări de teren
De-a lungul timpului, calea ferată Lugoj – Ilia a fost inundată de mai multe ori, iar alunecările de teren i-au produs adesea distrugeri. Comunitățile din zona Holdea- Margina au avut și ele de suferit de pe urma inundațiilor și fenomenelor geologice. Tunelurile și viaductele viitoarei autostrăzi au fost plănuite atât pentru a reduce impactul autostrăzii asupra mediului, dar și pentru a rezolva problemele de stabilitate a solului.
„S-a confirmat existența problemelor de alunecare de teren și a fost necesară o retrasare a traseului între Coșteiu de Sus și Lăpugiu de Jos… Din observarea caracteristicilor geomorfologice din teren, se pare că se produc alunecări de teren relativ adânci în zonele în care înclinarea structurală a straturilor geologice coincide cu înclinarea pantei. Posibilele planuri de alunecare sunt reprezentate de interfețele argilă – praf/nisip, unde saturarea periodică cu apă poate conduce la o scădere semnificativă a rezistenței la forfecare. Alunecările sunt adesea secvențiale”, arăta proiectul tehnic al Autostrăzii Lugoj – Deva.
Finalizarea lucrărilor la segmentul de nouă kilometri de autostradă este prevăzută în 2026.
