19.1 C
Timișoara
sâmbătă 27 aprilie 2024
Acasă Blog Pagina 1080

Urmările crizei Colterm: spitalele publice din Timişoara îşi vor monta centrale proprii de încălzire

Spitalele publice din Timişoara, racordate la sistemul centralizat de termoficare Colterm, au anunţat că pentru a-şi asigura apa caldă şi încălzirea vor începe demersuri de montare de boilere de capacitate medie şi mare, precum şi centrale termice proprii.

În timp ce la Spitalul Judeţean Timişoara şi la Spitalul de Boli Infecţioase ‘Victor Babeş’ soluţia este mai facilă, Spitalul Municipal întâmpină dificultăţi mai mari, întrucât are 10 secţii care funcţionează în clădiri diferite, unele închiriate.

„În corpul central al spitalului de la Clinicile Noi, situaţia este mai decentă, am putut asigura căldura (cu radiatoare, climă n.r.) dar cel mai greu este pentru Clinicile de Oncologie şi la ASCAR (de recuperare cardiovasculară, transformată în clinică suport COVID-19 cu circa 20 de internaţi, acum, n.r.). Clinica de Oncologie este într-un fost cămin-internat pentru elevi, al primăriei, care a fost modernizat anii trecuţi, dar are anumite limite care nu permit asigurarea anumitor circuite. La ASCAR este imobilul vechi închiriat, nu avem voie de să facem investiţii, nici modificări, decât foarte limitat. La Maternitatea Odobescu am avut tot timpul căldură pentru că am avut un sistem propriu care a permis încălzirea saloanelor. Dar trebuie demarat un proiect pentru montarea de centrale proprii, să nu mai depindem de restul reţelei. Lipsa apei calde curente este în aceste zile la fel de mare pentru spitale, ca şi lipsa căldurii din calorifere. Trebuie întreţinută curăţenia, trebuie spălat instrumentarul înainte de a fi dus în sterilizare. Trebuie cumpărate şi montate inclusiv boilere”, a declarat, pentru agepres.ro, managerul Spitalului Municipal Timişoara, Daniel Maliţa.

Pentru Spitalul Judeţean Timişoara, aleşii judeţeni au aprobat alocarea sumei necesare pentru punerea în funcţiune a centralei termice pe care o deţine unitatea spitalicească din subordine, care acum nu este funcţională.

Liderul Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, a precizat că cei 750.000 de lei alocaţi spitalului pentru investiţie vor fi folosiţi pentru schimbarea cazanelor şi a ţevilor care sunt colmatate şi acum sunt inutilizabile, precum şi pentru înlocuirea mai multor conducte şi racorduri. Suma se adaugă altor 50.000 de lei prevăzuţi deja pentru investiţii în Spitalul Judeţean.

Şeful Clinicii Universitare ‘Bega’ (maternitate) din subordine Spitalului Judeţean Timişoara, dr. Marius Craina, a punctat şi el că trebuie cumpărate boilere instante pentru apă caldă, întrucât ‘aici stau paciente pentru câteva zile, nu le poţi ţine fără igienă, mai ales după naştere. Avem în jur de 40 de pacienţi COVID şi non-COVID, şi 22 de nou născuţi’.

Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ‘Victor Babeş’ din Timişoara a anunţat, miercuri, că a pornit centrala proprie, pe care o avea de mai mulţi ani.

Peste 400 cazuri noi COVID și opt decese, în Timiș

0

Rata de infectare cu Sars-Cov-2 în Timiș este, vineri, de 9,97 la mia de locuitori. În ultima zi, autoritățile sanitare au procesat 3.352 de teste pentru depistarea coronavirusului și 422 de rezultate au fost pozitive. Cea mai gravă situație din județ este în Brestovăț, unde 22 de persoane din 1.000 sunt bolnave de COVID.

În Timișoara au apărut 227 de cazuri noi și incidența este acum 12,27 la mie. În spitalele suport covid din Timiș sunt internați 525 de pacienți și alți 65 sunt în secțiile de terepie intensivă. Din păcate, opt bolnavi au murit în ultima zi. Speriați de posibilitate îmbolnăvirii sau de restricțiile suplimentare impuse, tot mai mulți timișeni se vaccinează. În ultima zi, 3.887 de persoane au mers la centrele din județ. Imunizați cu ambele doze sunt acum 265.239 de oameni din Timiș.

Și polițiștii au verificat modul de respectare a măsurilor de protecție. 120 de timișeni au fost amendați că nu au purtat mască și alți 10 pentru că au ieșit din case după 22:00, deși nu erau vaccinați și nu aveau declarații. „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 29 octombrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 12.474 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 481 decese dintre care 1 anterior. Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00”, este raportarea autorităților de la nivel național.

În țară au fost procesate peste 66.000 de teste pentru depistarea Sars-Cov-2.

Cum se aplică plafonarea și compensarea facturilor de energie şi gaze de la 1 noiembrie

0

Autorităţile au decis ca o parte din factura consumatorilor la electricitate şi gaze să fie suportată din bugetul de stat. Însă, în loc să adopte o măsură simplă şi clară, precum reducerea de taxe şi plafonarea preţului la consumator, ca în alte ţări, din Parlament a ieşit o lege stufoasă, unde fiecare partid şi-a înghesuit propriile idei.

Oricare dintre noi, indiferent de consum, va avea un preţ maxim, plafonat la 1 leu pe MWh de la 1 noiembrie 2021 până la 31 martie 2022. Pe lângă această plafonare, statul a decis să acorde o compensare pentru cei care consumă maximum 300 de kWh pe lună, plus o marjă de 10%, deci undeva la 330 de kWh.

Compensarea este de 29 de bani pe kWh, deci vom plăti un preţ maxim de 0,71 lei pe kWh. Cei care şi-au negociat contractele bine sau au pris o ofertă bună, pot plăti mai puţin de atât, dar nu mai puţin de 0,68 de bani pe kWh. Acesta este preţul minim sub care nu se mai compensează nimic.

Foarte important pentru consumatorii casnici este să verifice contorul lună de lună şi să trimită indexul real de consum. Dacă nu fac asta, consumul poate fi estimat la mai mult de 330 de kWh pe lună, în funcţie de istoricul de consum al fiecăruia, şi atunci riscăm să nu mai primim nicio compensare.

Deci iarna aceasta, mai mult ca niciodată, este important să facem un minim efort de a citi contorul şi a trimite indexul exact.

La gaze naturale, pentru o centrală de apartament, preţul maxim pe care îl vom plăti în timpul acestei ierni este 0,37 lei pe kWh. Dar trebuie să avem un consum pe toată perioada rece, de la 1 noiembrie până la 31 martie, deci adunat pe cele cinci luni, de maximum 1.100 metri cubi. Acest consum este împărţit, în anexele legii, în tranşe lunare: în noiembrie, care este şi cea mai călduroasă lună a acestei perioade, consumul maxim trebuie să fie de 134 de metri cubi, iar cele mai mari tranşe de consum până la care primim această compensaţie sunt în ianuarie şi februarie, respectiv 264 de metri cubi. Din nou, atenţie; dacă depăşim acest prag de consum nu mai primim compensarea.

Compensarea este de 33% din preţul gazului-marfă din factura noastră şi avem aici un preţ maxim plafonat de stat de 0,25 de lei pe kWh. Deci avem o scădere de 0,08 lei pe kWh, ceea ce ne duce la un preţ de 0,17 lei pe kWh. Acesta este preţul maxim al gazului-marfă pe care îl va plăti un consumator casnic în această iarnă. Pentru a afla factura finală, adunăm la acest preţ tarifele de transport şi distribuţie, plus TVA, şi rezultă 0,25 lei pe kWh.

Alte detalii puteți găsi aici.

Restricții pentru camioane în Ungaria

0
Camioanele mai grele de 7,5 tone nu au voie să circule pe teritoriul Unagriei în ziua de 31 octombrie, în intervalul orar 07:00 – 23:00, și în 01 noiembrie, între aceleași ore. Măsura este luată de autorităţile ungare pentru este „Ziua Tuturor Sfinţilor”, declarată zi de sărbătoare naţională, nelucrătoare.
În intervalele orare vizate, şoferii automarfarelor au obligaţia să staţioneze în parcările special amenajate, până la reluarea circulației pe drumurile publice din Ungaria. Restricţiile nu se referă la autovehiculele care efectuează transporturi de mărfuri periculoase, animale vii, produse alimentare perisabile sau supuse unui anumit regim de temperatură.
Precizăm faptul că în aceste intervale de timp, traficul de călători şi autoturisme se va desfăşura în condiţii normale.

Control la spitalele unde medicii se sustrag de la gărzile din saloanele cu bolnavi Covid-19

0

Ministerul Sănătății va demara o amplă acțiune de control la unitățile medicale în care doctorii și asistentele se sustrag de la gărzile din saloanele cu bolnavi Covid-19.

Cseke Attila, ministrul Sănătății a solicitat reprezentanților corpului de control să verifice modul de eliberare, precum și legalitatea unor adeverințe medicale emise pentru personalul medical în vederea exceptării de la efectuarea gărzilor și scutirea de la acordarea asistenței medicale pacienților infectați cu SARS-Cov-2.

Măsura a fost luată după ce Ministerul Sănătății a primit sesizări privind existența unui număr de 12 cazuri semnalate în două unități sanitare.

Noua listă a țărilor cu risc epidemiologic. Olanda și Rusia intră în zona roșie

0

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a actualizat vineri lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, pcoduri dculori. Olanda și Federația Rusă au intrat în zona roșie ca urmare a creșterii incidenței cazurilor de Covid-19.

CNSU a aprobat Hotărârea nr. 95 privind actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

În zona roșie au intrat:

  • Olanda, Federația Rusă, Insulele Feroe si Guernsey

În zona galbenă au intrat:

  • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Malaysia, Cuba, Grenada, Costa Rica si Antigua si Barbuda
  • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveția, Liechtenstein, Groenlanda, Iordania si Botswana

    În zona verde au intrat:

    • Palestina, Bermuda, Curaçao, Montserrat, Insulele Virgine Britanice si Insulele Turks si Caicos.

    Persoanele care vin din zona galbenă nu intră în carantină dacă sunt vaccinate împotriva COVID-19, au trecut prin boală sau prezintă un test PCR, nu mai vechi de 72 de ore.

    Dacă o persoană vine din zona roşie, fie este vaccinată sau trecută prin boală, fie intră în carantină. Testul nu mai scuteşte de carantină.

    Măsura carantinei se aplică pentru 14 zile, dar rămâne valabilă şi prevederea potrivit căreia dacă o persoană carantinată face un test COVID-19 în a opta zi de carantină şi rezultatul e negativ poate ieşi din carantină în a zecea zi.

    Descarcă AICI noua listă a țărilor cu risc epidemiologic.

ANALIZĂ | Aradul, fruntaș sau codaș la atragerea de fonduri europene?

1

Depinde pe cine întrebi. Politicienii ignoră, în general, cifrele și răspund după punctajul dat de partid. Cei de la putere zic că situația e cum nu se poate mai bună, cei din opoziție zic fix invers. Cetățeanul va rămâne pe veci turmentat.

Iată cum răspund doi europarlamentari de Arad:

Gheorghe Falcă, europarlamentar PNL, fost primar al Aradului: „Aradul e în frunte la fonduri europene, s-a făcut un pod nou peste Mureș, două parcuri de zece milioane de euro, reabilitări de clădiri istorice și altele, iar PNRR va asigura în viitor bani mulți pentru investiții importante: școli, spitale etc.”.

Vlad Botoș, europarlamentar USR: „Nu ne putem lăuda cu o experiență bogată în atragerea de fonduri europene. Sunt arădean, îmi iubesc orașul, dar văd o decădere iar perspectivele sale de dezvoltare nu sunt încurajatoare fiindcă oamenii buni nu s-au implicat. Cât privește PNRR, actuala administrație suferă de incapacitate, de aceea sunt sceptic. Nu vrem să fim ostili, vom ajuta dacă suntem chemați”.

În septembrie 2020, publicația Arad online-Aradon publica un bilanț al fondurilor europene pe zona de vest a României, cu sublinierea că județul Arad este ultimul după sumele atrase în exercițiul financiar 2014-2020, adică 1,4 miliarde lei din 131 proiecte semnate.

Cu câteva luni înainte, Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad își prezenta glorios realizările în patru ani de mandat, lansându-se în campanie pentru un nou mandat la CJArad, pe listele PNL.

„Instrumentul prin care am dezvoltat Aradul ultimilor patru ani l-au reprezentat fondurile europene… Doar în mandatul nostru la conducerea Consiliului Județean Arad, cu o contribuție de 10,3 milioane lei din bugetul Consiliului, am muncit pentru fonduri europene în valoare de 515,5 milioane lei, pentru 20 de proiecte de dezvoltare. În această sumă sunt incluse și proiectele pentru Centura de Est a Aradului și sumele pe care Consiliul Județean Arad le-a investit în timpul pandemiei la spital și le-a solicitat Uniunii Europene pentru decontare”, spunea Cionca.

Primarul liberal Cătălin Bibarț ne-a descris, într-o lungă discuție, ce fel de investiții s-au făcut cu bani europeni pe termen scurt, mediu și lung. De exemplu, Teatrul „Ion Slavici”, mândria Aradului, a fost renovat cu fonduri europene. I s-a pus acoperiș nou, a fost restaurată fațada și se dorește prelungirea proiectului cu lucrăi în interior. Totul s-a ridicat la peste 14 milioane lei, din care 13 milioane au venit de la Comisia Europeană pe POR, Axa prioritară 5.

Palatul Cultural, clădire care a împlinit 100 de ani și care găzduiește Filarmonica, a fost reabilitat pe un proiect finanțat în cadrul Regio – Programul Operațional Regional-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban şi conservarea, protecția şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

Lucrările s-au terminat în 2018 și au costat peste 17 milioane lei, din care 15,7 milioane sunt fonduri nerambursabile. Lucrările s-au încheiat în 2018, dar vor reîncepe curând pentru restul de clădire unde se află Complexul muzeal.

Cel mai mare proiect care se va realiza complet pe termen mediu, adică prin 2023-2024, este mult doritul pod peste Mureș care va lega strada Andrei Șaguna de Aradul Nou.

Un pod nou este absolut necesat, Aradul este tăiat în două de Mureș, așadar trebuie să facem ceva pentru fluidizarea traficului. Noi am inclus în proiect și 10 autobuze electrice, amenajarea stațiilor, 300 de biciclete, un culoar verde ș.a.”, ne-a împărtășit primarul.

O investiție de anvergură în valoare de peste de 227 milioane lei, echivalentul a aproape 50 milioane euro, pe POR, Axa 4 „Reducerea emisiilor de carbon pe proiecte de mobilitate urbană durabilă” va realiza un traseu de transport public între strada Ștefan Cel Mare și zona UTA.

Pe termen lung sunt de înlocuit liniile de tramvai din cartierul Vlaicu, de amenajat esplanada de pe malul Mureșului și, dacă s-ar putea ajunge la o înțelegere cu MApN, de reabilitat Cetatea-fortăreață a Aradului, datând din sec.al XVIII-lea, de pe vremea Mariei Tereza.

Cifrele vorbesc

Aradul are aparența unui oraș liniștit, patriarhal, cu oameni de bun-simț. O privire de aproape arată că sunt tolerate cu ușurință acte de corupție, lipsa de integritate academică la cele două universități existente, una de stat, alta privată, iar politicienii nu diferă de cei de la București.

Din vreme în vreme sunt lansate de politicienii locali baloane de încercare, menite să le scadă cota celor de la butoane: „La Arad au rămas fără finanțare 121 de proiecte în valoare totală de 645 milioane de lei. Vorbim despre proiecte de anvergură”, spunea în vară Mihai Fifor, președintele PSD Arad, anunțând că premierul vrea să taie fondurile PNDL. Deși nu s-a confirmat și PNDL-ul liberalilor rebotezat „Anghel Saligny” a fost votat, Fifor nu și-a retras strigătul de alarmă.

Iată de ce, cifrele de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene pot să redea o imagine veridică, dincolo de părerile colorate politic.

În exercițiul financiar trecut, Aradul a primit în total peste 470 de milioane lei fonduri nerambursabile, din 56 de proiecte europene aflate în derulare. Numărul total de proiecte este de 83, conform site-ului ministerului.

Analiza completă poate fi consultată aici.

În Timișoara s-a reluat căldura doar pe rețeaua primară. Dominic Fritz, în Capitală, în căutarea unei soluții

Zeci de mii de timișoreni s-au trezit, vineri dimineața, cu caloriferele tot reci. Asta deși autoritățile au anunțat repornirea căldurii de joi seara. Acum, Colterm vine cu explicații. Se pare că noul furnizor de gaz a început livrarea mai târziu decât estimase. Spitalele au avut prioritate și acolo a ajuns agentul termic. Consumatorii casnici vor avea căldură până cel târziu vineri seara la ora 20.00.

Însă și temperatura agentului termic va fi una scăzută. „Începând din seara de joi, 28 octombrie, COLTERM a reînceput furnizarea agentului termic pentru clienții sistemului centralizat de încălzire. Din păcate, distribuitorul de gaz a întârziat livrarea acestuia cu 4-5 ore, motiv pentru care nu am reușit să repunem în funcțiune sistemul de încălzire în timpul în care estimăm că se va întâmpla, instalațiile fiind repornite aseară, după ora 18. Prioritare la alimentare au fost spitalele din Timișoara racordate la COLTERM, motiv pentru care alimentarea celorlalte puncte termice a întârziat peste estimările noastre.

Ne cerem scuze timișorenilor cărora le-am prelungit acest disconfort și îi asigurăm că, în cursul acestei zile, toate punctele termice vor fi alimentate și toți timișorenii vor avea căldură și apă caldă. Întârzieri în furnizare vor fi la o parte dintre clienții din zona de nord a orașului, respectiv a celor arondați punctelor termice 13, 50 și Diana, unde există o avarie care se va remedia până în orele următoare, ca până cel târziu la ora 20 și acestea să fie alimentate cu agent termic. Așa cum s-a anunțat în toată această perioadă, temperatura la care vom furniza căldură va fi scăzută, de 35 de grade la plecarea din punctele termice”, au transmis reprezentanții Colterm.

Vă amintim că autoritățile au semnat un contract cu un furnizor de gaz, dar acesta va livra combustibil către Colterm doar până luni. Vineri, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, are o întâlnire cu prim-ministrul încă în funcție, Florin Cîțu, pentru a găsi o soluție pe termen lung.

Timișoara are gaze naturale până duminică. Ce spune furnizorul

Carla Parnică, Marketing& Corporate Communication Manager al furnizorului Tinmar Energy, a confirmat, pentru Gândul, că joi după-amiază, la ora 15:00, s-a dat drumul la gaze naturale pentru alimentarea societății dae termoficare Colterm, în baza unui contract menit să rezolve pentru patru zile lipsa căldurii și a apei calde pentru clienții casnici și mai ales spitalele din Timișoara.

Criza de la Timișoare vine atât în contextul punctual al datoriilor istorice către vechiul furnizor, E.ON, dar mai ales pe fondul creșterii prețului la gaze și, în aceste zile, a precauțiilor pe care și le iau furnizorii după adoptarea în Legislativ a măsurilor de compensare a facturilor, dar și de plafonare a prețurilor și de supraimpozitare.

„Contractul este negociat pentru patru zile, începând de joi, 28 octombrie, până inclusiv duminică, 31 octombrie, și nu este de ultimă instanță. Am încercat să găsim o soluție de moment. Gazul îl vom achiționa conform legislației și în funcție de variații zilnice”, a declarat Carla Parnică. Restul detaliilor din contract – preț, cantitate, producător – sunt confidențiale. O soluție, anunțată miercuri inclusiv de ministrul Energiei, Virgil Popescu, cu OMV Petrom – producător, dar nu și furnizor de ultimă instanță – nu s-a concretizat cu un contract.

De ce depinde continuarea negocierilor

Întrebată dacă este conducerea companiei deschisă la noi discuții cu responsabilii din municipalitatea timișoreană, Carla Parnică a declarat că este posibil, dar negocierile țin și de implicațiile noii Legi de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021 – 2022.

Adoptată miercuri de Camera Deputaților, for decizional, la o zi după ce a fost finalizată completată cu amendamente în comisiile de specialitate, aceasta se află în procedura de control connstituțional, după care urmează să fie trimisă șefului statului spre promulgare. Actul normativ intră în vigoare după ce este promulgată de Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, la trei zile de la apariție sau la termenul menționat în actul normativ. Aplicarea ei este prevăzută începând cu data de 1 noiembrie, adică chiar ziua din care, conform situației actuale, Timișoara rămâne iar fără gaze.

De precizat că cei mai mari furnizori și distribuitori de energie electrică și gaze naturale din România – reuniți în Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) și Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) – au transmis, joi după-amiază, că măsurile cuprinde în Legea de aprobare a OUG de compensare a facturilor riscă să producă blocaje în activitatea furnizorilor.

sursa – gandul.ro

Purtătorul de cuvânt al USR, în apărarea lui Dominic Fritz: Vechii politicieni au distrus sistemul de termoficare

0

Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, declară că, deşi primarul Dominic Fritz este considerat vinovat pentru situaţia sistemului de termoficare din Timişoara, acesta ar fi fost distrus în cei „8 ani de administraţie liberală” în care s-au acumulat datorii de 316 milioane de lei.

„Situaţia de la Timişoara arată de cât cinism e în stare USL. Vechii politicieni au distrus sistemul de termoficare, cei 8 ani de administraţie liberală de la Timişoara au lăsat în urmă datorii record de 316 milioane de lei, dar astăzi vinovat e primarul USR. Au furat din COLTERM milioane de euro. Dominic Fritz a făcut o plângere la DNA şi sper ca justiţia să îşi facă repede treaba pentru a afla timişorenii şi românii cine a lăsat în frig oraşele, cine a falimentat sistemele de termoficare. Vina primarului de la Timişoara este că e USR-ist”, a scris Moşteanu pe Facebook.
Potrivit acestuia, Primăria Timişoara a solicitat Guvernului în septembrie 106 milioane de lei pentru Colterm, din Fondul de Rezervă, dar nu a primit bani.
„Primăria a solicitat cărbune din rezerva strategică naţională. Niciun răspuns până în prezent. Unde s-au împărţit banii? PNL – 67% din bani, PSD – 16%, UDMR 14%. #EchipaCastigatoare a fost răsplătită din bani publici. Marile 25 primării din ţară au nevoie urgentă în acest moment de aproape 2 miliarde de lei pentru a face faţă crizei energetice internaţionale şi pentru a trece cu bine de iarnă. Astea sunt adevăratele probleme ale românilor”, a menţionat Moşteanu, lider al deputaţilor USR.
sursa – g4media.ro