În satul Cornești din comuna Orțișoara se găsește unul dintre cele mai mari situri arheologice din Europa, pe o suprafață de 1.700 de hectare. Situl datează din epoca bronzului, iar specialiștii germani au venit din Berlin pentru a face mai multe descoperiri. Promovarea lucrărilor arheologice, la doar câțiva kilometri de Timișoara, nu s-a inclus până acum. Astfel că prea puțini timișeni știu ce se întâmplă în comuna Orțișoara, la mai puțin de 20 de km distanță de Timișoara. Partenerii din Germania și Marea Britanie au fost mult mai interesați de situl arheologic, decât cetățenii din Timiș.
Muzeul Banatului este unul dintre partenerii acestui proiect, iar Consiliul Județean Timiș a contribuit la sprijinul săpăturilor cu suma de 80.000 de lei. În viitor, liderul CJ Timiș, Sorin Grindeanu, promite sprijinul financiar pentru un punct muzeal, cu descoperirile arheologice. Baza de cercetare presupune un depozit pentru descoperirile din situl arheologic.
Proiectul sitului arheologic, de la Cornești a început în primăvara anului 2005, în urma unei întruniri a arheologilor bănățeni. Specialistul în istorie Bernard Herb, de origine germană a venit cu propunerea începerii sitului arheologic, la Cornești. Proiectul nu a putut fi demarat până acum din cauza fondurilor insuficiente. Complexitatea unor cercetări arheologice, de anvergură necesită sume mari de bani. Senmikloși, șeful secției de arheologie spune că:
”Eu și colegii mei, ne-am propus, atunci când vom susține doctoratele, să începem o cercetare pe un proiect pe care îl au tinerii doctoranzi în Germania. Cu acel fond am vrut să convingem comunitatea științifică de faptul că acest sit este dincolo, de imensitatea lui, deosebit de complex și ca multistratificare. În 2007, cu ajutorul muzeului din Berlin, care a oferit primele fonduri, de câteva mii de euro, am demarat primele cercetări arheologice, care continuă și astăzi. Practic este al zecelea an de cercetări. Sumele atrase din exterior au depășit un milion de euro. Fondurile sunt încă în derulare, pentru că mai avem trei ani de cercetare. O bună parte din fonduri vin și de la CJT. Într-o altă oridine de idei, ne-am gândit că putem promova situl arheologic și ca pe un monument istoric, care poate să fie vizitat la sfârșit de săptămână. În cadrul acestei idei a venit și propunerea punctului muzeal, în anul 2012. Anual am revenit cu această propunere către consiliul județean. Anul trecut s-a aprobat studiul de oportunitate pentru crearea acestui punct muzeal. Cei pasionați de istorie, dar și mari firme, care vin în teambuilding, ne vizitează des. Aici petrec timp liber, își fac poze sau vin chiar și cu bicicleta sau cu motorul. Forțificația găsită pe aceste hectare a funcționat aproximativ 500 de ani. Cele 4 ziduri, după cercetare, s-au dovedit a fi făcute în jurul anului 1.500. î.Hr., acum 3.500 de ani. În anul 1.000 î.Hr. au fost scoase din uz. Fortificația a funcționat la sfârșitul epocii bronzului, într-o lume în care a funcționat Troia, lumea miceniană și imperiul hitit. Vorbim despre o vreme frământată, cu tulburări și multe războaie. Datorită dimenisunii foarte mari, fortificația a ridicat probleme multor cercetători. Cetatea nu a avut doar un rol defensiv, ci și unul de expunere al puterii unei comunități, a unei elite războinice. Liderul a fost suficient de puternic, încât a putut să coordoneze actvitatea de construire a cetății. Cetatea încetează activitatea, odată cu apariția metalurgiei fierului, când apare o nouă tehnologie de obținere a armelor și uneltelor”.
