Timişoara se bucură de o zestre bogată în ceea ce priveşte clădirile monument istoric. Nu mai puţin de 14.000 de imobile construite în urmă cu mai bine de 100 de ani înfrumuseţează oraşul. Din păcate, cele mai multe dintre ele sunt într-o stare avansată de degradare. Tocmai de aceea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a demarat o campanie de identificare şi semnalizare corespunzătoare a acesstor clădiri.
Mai exact, în luna februarie, Direcţia pentru Cultură a comandat fabricarea a 55 de plăcuţe care ar fi urmat să ajungă pe fațadele a tot atâtea clădiri din ansamblul arhitectural-istoric Fabric. Însă, după aproape 6 luni, plăcuţele zac în sertarele instituţiei. Şi asta pentru că lipseşte un aviz din partea Primăriei Timişoara prin care aceste plăcuţe pot fi amplasate pe faţade.
„În primul rând, vrem ca proprietarii să ştie că stau într-o clădire protejată de lege şi să își asume obligaţiile pe care le au ca proprietari de clădire monument istoric. Se evită în acest fel ideea că putem face orice cu această clădire pentru că ea nu este protejată. Se încearcă evitarea de modificări care uneori sunt structurale. Faţadele se văd şi modificările la faţade sunt din ce în ce mai rare, însă există modificări interioare, de tâmplărie, pe care proprietarii le consideră legitime, pentru că nu stiu că acea clădire face parte dintr-un ansamblu sau dintr-un sit monument istoric”, a declarat Sorin Predescu, directorul Direcției de Cultură Timiș.
Cele 55 de plăcuţe au costat puţin peste 1.000 de lei. Rolul lor era de a înştiinţa în primul rând proprietarii că este vorba despre o casă istorică. Acest lucru înseamnă că nu se pot face lucrări de reabilitare decât în anumite condiţii, nu se pot modifica geamuri sau elemente arhitecturale, iar proprietarii nu pot nici zugrăvi după bunul plac imobilul.