9.1 C
Timișoara
duminică 28 aprilie 2024

Romii milionari ai Timișoarei și ,,obiceiurile” lor greu de tolerat de restul localnicilor

Timişoara e din nou în plin sezon al “nunţilor ţigăneşti”. În această perioadă, zeci de familii de romi foarte bogaţi vin acasă din Occident, pentru a participa la sărbători importante pentru ei. Piesele de rezistenţă sunt maşinile etalate pe străzi.

Majoritatea romilor înstăriți sunt cetățeni germani, francezi, spanioli, italieni, belgieni sau ai altor state din vest. Palatele lor, care luni bune din an par părăsite, recapătă viață în această perioadă a anului, când oamenii vin în concedii. Iar asta se observă imediat după mașinile parcate în curți sau în stradă.

Nu doar numerele de înmatriculare străine atrag atenția, ci și mașinile, majoritatea din clasa de mijloc în sus, scumpe. Bolizi de curse – cu mulți cai sub capotă, limuzine, SUV-uri, mașini de clasă mare ori de lux.

Timișoara e în această perioadă un veritabil salon auto din care nu au cum să lipsească Lamborghini de 230.000 de euro, Rolls-Royce Phantom de 400.000, Bentley Continental de 260.000 de euro, Ferarri de 200.000 de euro, dar și alte modele premium de la Mercedes, BMW, VW, Porche, Land Rover sau Audi.

La evenimentele lor e și parada modei. Hainele invitaţilor sunt de ultimul răcnet, cumpărate de cele mai renumite firme, ori comandate de cunoscute case de modă.

Nu de puține ori petrecerile date de au pus pe jar autoritățile, nu puțini au fost vecinii nemulțumiți de deranj. Dar acum majoritatea evenimentelor au fost în limitele normalului.

Recent, un eveniment organizat în cartierul Fabric a atras atenția prin civilizație și decență.

Duminică, 6 august, proprietarul unui palat aflat pe strada I.L.Caragiale din Timișoara a organizat un eveniment fastuos de sfințire a casei pe care au achiziționat-o în urmă cu câțiva ani, dar la care a s-a lucrat până de curând. Este vorba de o clădire istrorică: Palatul Grunberger fiind construit în 1889.

Evenimentul a fost unul cât se poate de decent. Oaspeții veniți din toate colțurile Europei și-au parcat mașinile pe patru străzi. Majoritatea celor prezenți sunt pocăiți, iar acest lucru a fost scos în evidență de pastorul prezent, care a rostit rugăciuni, a adus slavă lui Isus, a vorbit despre bunătate.

Un echipaj de poliție a stat în permanență în jurul vilei din zona Traian.

„Nunta devine o demonstraţie a resurselor”

În ceea ce privește etalarea bogăților, nu e ceva specific doar romilor. „Nu cred că risipa de la nuntă este specifică doar etniei romilor. Şi românii fac la fel în funcţie de posibilităţi. Nunta devine o demonstraţie a resurselor. Se întâmplă pretutindeni. Aduni timp îndelungat, iar când ai ocazia risipeşti, demonstrând statutul social şi puterea. Sigur că e un concurs între ei. De aceea îşi etalează maşinile, hainele, casele. Dar nu o fac pentru a arăta ceva majorităţii. E ceva în interiorul comunităţii, unde trebuie să demonstreze că e mai bun decât vecinul, cuscrul sau cine ştie ce neam”, a declarat, pentru Adevărul, etnologul Otilia Hedeşan, profesor la Universităţii de Vest din Timişoara.

„Nu trebuie căutată nicio explicaţie etnică şi nici istorică”

De aceeași părere este și Cătălin Berescu, arhitect specializat în chestiuni legate de sărăcia extremă, cu accent pe locuirea romilor şi cercetător la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.

„Nu trebuie căutată nicio explicaţie etnică şi nici istorică. Cred că e mai degrabă o problemă absolut generală şi universală legată de o prosperitate venită brusc peste anumite grupuri sociale. Palatele româneşti sunt mult mai mari decât cele ţigăneşti. Ideea de mare şi de fălos este la fel de prezentă şi la americani. E pur şi simplu fala de care suferă cei care fac rost de bani repede şi există o presiune din partea grupului să îşi arate bogăţia. Maramureşenii fac acelaşi lucru, nefiind nicidecum ţigani. Aşa fac şi sârbii şi macedonenii. Problema principală a romilor este sărăcia extremă şi nu micile grupuri care îşi fac o casă”, a spus Cătălin Berescu.

Romii din Banat sunt diferiți

Romii din Banat, cei cu vechi rădăcini, nu cei veniți din toată țara, în special după anii 90, sunt diferiți e de părere sociologul Bogdan Nadolu.

 

„Este vorba de prestigiu, de statut social. Vor să arate că îşi pot permite, de aici fala. Astfel că aceste evenimente iau dimensiuni apocaliptice. E o exagerare, o risipă de resurse. Nu are nicio legătură cu istoria lor, că au fost robi înainte. Ţiganii din Banat nu au fost robi, precum cei din Ţara Românească. Vor pur şi simplu să demonstreze în interiorul comunităţii statutul lor. Nu are legătură cu istoria lor. Este vorba de o ierarhie a clanurilor, cine are mai mulţi bani. Nu sunt nunţi de mărimea omului, ci de mărimea contului”, a spus Bogdan Nadolu.

Modificări la o clădire istorică

Revenind la palatul de pe I.L. Caragiale, trebuie spus că, în perioada 2020-2022, acesta a suferit unele modificări, în ciuda faptului că se află pe lista de patriomoniu istoric. Unele lucrări, în special în partea din interior, nu au respectat statutul de monument.

La începutul anilor 1900, clădirea a aparținut comerciantului de lemn Henrik Taubner, care o vinde apoi lui Rezso Deutsch, președintele Comunității israeliene Status Quo din Fabric.

În 1927 clădirea a găzduit Școala Primară Israelită Fabric, iar apoi chiar și sediul Chesturii Poliției din Timișoara. Din 1958 imobilul a găzduit Școala cu limba de predare idiș.

Sursa: https://adevarul.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte subiecte :

Citește și :