Povestea unui fiasco în alb-violet! ACS Poli, cu viteză, pe toboganul fotbalului românesc

150

Început de noiembrie, 2017. ACS Poli Timișoara evoluează, în deplasare, la Ploiești, pe terenul celor de la Juventus București. Cele două echipe remizează, 1–1, într-un meci ce conta pentru etapa a 17-a a ligii secunde.

Început de noiembrie, 2019. ACS Poli remizează, pe „Electrica”, 1–1, cu LPS Cetate Deva, în duelul echipelor de pe locurile 15 și 13 din seria a patra a Ligii a III-a, într-un meci ce contează pentru etapa a 12-a. La doi ani distanță de la jocul de primă ligă, ACS Poli a ajuns în subsolul clasamentului, în cel de-al treilea eșalon, iar șansele salvării de la retrogradare sunt tot mai mici. În doi ani, echipa susținută de însuși primarul urbei, Nicolae Robu, a ajuns, de la echipa care se salva miraculos de la retrogradare după ce a plecat la drum cu o penalizare de 14 puncte, la o candidată certă la retrogradarea în cel de-al patrulea eșalon — în „județ”, cum e cunoscută divizia printre microbiști. Cum s-a ajuns aici?!

Cronica unei prăbușiri anunțate

ACS Poli a coborât extrem de rapid pe toboganul fotbalului românesc. De la „premianta” primei ligi, după salvarea de poveste de la retrogadare, cu Ionuț Popa la timonă, de la finala Cupei Ligii pierdută cu Dinamo sau de la victoria senzațională cu CFR Cluj (4–3 n.red.),„cea mai Poli dintre Poli” e la ceva mai mult de o jumătate de campionat distanță de Liga a IV-a Timiș și de duelurile cu Avântul Periam, Cocoșul Orțișoara sau Pobeda Dudeștii Vechi. Care ar fi explicațiile?! Greu de pus degetul pe toate, dar radiografia dezastrului începe de la management defectuos, continuă cu lipsa de viziune și cea de finanțe și merge până la schimbarea unui număr impresionant de antrenori, „febră” care a prins, de-a lungul zecilor de ani, toate birourile cluburilor de fotbal de la noi. Concret, în loc să construiască pe fundația-miracol a charismaticului Ionuț Popa, oamenii care s-au perindat pe la conducerea clubului alb-violet au dus echipa, încet, dar sigur, spre un anonimat de care se va scutura cu greu — dacă se va scutura vreodată (fără a dispărea total din peisaj).

Un adevărat model de „așa nu!”, pe toatepalierele

După un nousezon început în elită cu Ionuţ Popa, continuat cu Leo Grozavu şi terminat cu Adrian Neaga, ACS Poli a retrogradat, en-fanfare, în Liga a doua. Iarpentrucei care se perindau pe lângă club, dezastrul era dejavizibil. Echipa a fost„evacuată” subit de pe „Dan Păltinișanu” și trimisă să joace, într-un soi de exil, pe arena „Electrica”, în „umbra” fostuluistadion al UMT-ului—ironie a sorții. Cu nicio bază reală, după retrogradare, cei din club au încercat un exerciţiu total nereuşit de vopsire a aparenţelor, care a mai păcălit doar puținii fani din galeria echipei. Clubul l-a adus ca antrenor pe Ionel Ganea, dar drumurile s-au despărțit rapid, după un început de campionat modest, în ideea în care, da, ați ghicit, clubul își dorea revenirea (nerealistă) în primul eșalon. După un intermezzo cu Petre Vlătănescu, de la Centrul de copii şi juniori, la echipă a fost adus Ştefan Nanu. Este aceeaşi perioadă în care ACS Poli a devenit singurul club care şi-a denunţat un fotbalis tpentru că paria. Cu Nanu, echipa a făcut un singur punct şi, până la urmă, tehnicianul s-a retras îni postaza de manager. Și i-a lăsat locul pe banca fierbinte lui CălinCojocaru. Tehnicianul obișnuit cu Liga a III-a nu a reușit nici el prea multe lucruri pozitive, astfel că echipa a intrat în iarnă de pe pozițiile codașe, cu șanse infime de a se salva de la retrogradare. Dar miracole s-au maivăzut în alb-violet! Iar la club a sosit experimentatul Valeriu Răchită. Care, din postura de „manager general” a promis salvarea de la retrogradare și un bonus nesperat, un stadion nou-nouț, pe modelul celui de la Ploiești, la care și-a pus contribuția, din aceeași postură. Discuții cu Nicolae Robu, zâmbete, o pregătire în Antalya și puține lucruri certe.

Încă o retrogradare, o grămadă de dezertări

Echipa n-a arătat, decât în foarte puține rânduri, că poate să treacă peste linia retrogradării, iar până spre primăvară și-a pecetluit soarta: a doua retrogradare consecutivă, după un parcurs la fel de slab în campionat, venit ca urmare a schimbării a mulți antrenori și a unei implicări „sub nivelul mării” din partea conducerii. Și, pe final, și din partea primarului, care s-a dezis ușor de echipă, de îndată ce vaporul dădea semne că nu mai poate scăpa de derivă. Dezertarea a venit, oarecum firesc, și de prin birouri, acolo unde președintele și, totodată, administratorul judiciar al echipei (clubul se afla în insolvență — n.red.), Radu Birlică, a dispărut cu viteza luminii, luând cu el toate promisiunile aduse din sudul țării și, conform unor surse, alte câteva bunuri ale echipei. „Meciul de sâmbătă, cu Daco-Getica București, a fost ultimul pentru mine, în calitate de administrator special al clubului Poli Timișoara. În perioada imediat următoare, voi începe demersurile juridice necesare pentru predarea acestei funcții. Pe această cale, vreau să le mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit în perioada extrem de dificilă din punct de vedere economic, traversată de Poli în ultimii ani. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au lucrat la Poli, jucători, antrenori sau angajați, și care și-au făcut meseria în mod profesionist, până la final, în ciuda neajunsurilor. Sper ca în viitor comunitatea timișoreană să găsescă soluțiile ideale pentru ca fotbalul din acest oraș să redevină performant și să readucă Poli în Liga 1. Marca și palmaresul polist sunt la acest club, îmi doresc din tot sufletul ca bănățenii să reconstruiască Poli Timișoara și să o ducă din nou în topul fotbalului românesc. Hai, Poli!”, spunea Birlică, la acea vreme. Din subsolul fotbalului românesc, cu gânduri de bine, spre topul fotbalului românesc, ACS Poli este, momentan, modelul de „așa nu”, în orice carte despre cum se managerează un club sportiv.

Vederi” gri din subsolul ligii a treia

Momentan, ACS Poli e penultima într-una dintre cele cinci serii ale celui de-al treilea eșalon. Cu doar 8 puncte în 12 meciuri, doar 11 goluri marcate și 29 primite. Concret, doar 6 dintre cele 80 de echipe de la acest nivel stau mai prost decât gruparea pregătită de Silviu Bălace. Ce-i drept, echipa este formată, în totalitate, din tineri care nu au mai evoluat mai sus de acest eșalon, lucru important și de menționat. Nu e însă o scuză pentru modul în care se exprimă și pentru parcursul care-i aduce tot mai aproape de meciurile din campionatul județean. Sau, cine știe, spre dispariție sau faliment. Cu un palmares care, cel mai probabil, va fi scos la vânzare, având în vedere că actele o dau ca o continuatoare a vechii Poli. Una care, da, ați ghicit, a dispărut, după o rețetă care seamănă izbitor cu ceea ce se întâmplă acum. Viitor alb-violet devenit, încet, dar sigur, gri spre negru. Cu accente puternice tragi-comice, „vederi” dintr-un fotbal românesc din ce în ce mai searbăd, plin cu astfel de exemple provenite taman din orașe care contau la un moment dat în conștiința sportului rege de pe aceste meleaguri.

14 antrenori în 4 ani

14 antrenori a avut, de-a lungul timpului, ACS Poli, de la înființarea sa. În cele trei ligi în care a evoluat, din 2015, pe banca tehnică a alb-violeților au stat: Valentin Velcea, Aurel Șunda, Dan Alexa, Florin Marin, Petre Grigoraș, Ionuț Popa, Leo Grozavu, Adrian Neaga, Ionel Ganea, Ștefan Nanu, Călin Cojocaru, Valeriu Răchită, Petre Vlătănescu și Silviu Bălace.

Ca o comparație, campioana Europei, FC Liverpool a schimbat doar 20 de antrenori de-a lungul a 127 (o sută douăzeci și șapte) de ani de istorie!

LĂSAȚI UN MESAJ