”Pădurea de argint” din vestul țării, bântuită de spirite benefice. Turiștii se opresc să bea apă din izvorul energiei și al potenței. Video

1175

Satul Săcărâmb, din judeţul Hunedoara, aparţine comunei Certej și se află nu departe de municipiul Deva, la poalele Munţilor Metaliferi. Deși în prezent este o mică aşezare, în trecut era faimoasă datorită marilor zăcăminte de aur pe care le oferea. Dacă exploatările de aur continuau, la ora actuală, municipiul Deva avea șansa să fie cel mai înfloritor oraş din ţară.

padure sacaramb Satul Săcărâmb este înconjurat în partea dinspre munţi de o veritabilă pădure de fag, numită şi “pădurea de argint”, care are proprietăţi miraculoase, dar și renumele de ”loc bântuit de spirite benefice”.

În interiorul pădurii se află un izvor despre care se zice că ar avea puteri miraculoase pentru cei care se opresc să își astâmpere setea. Există şi o poveste a acestui izvor, în care se spune că împăratului austriac Franz Joseph, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla într-o vizită în Transilvania, şi ar fi luat masa lângă izvor.

„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se însă în dreptul unui izvor. Aici împăratul a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare a izvorului, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii, dar şi potenţei. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, a afirmat Alexandru Pavel Tokar, care se recomandă preşedinte al „Societăţii europene pentru tehnică radiantă şi armonie spirituală“.

De atunci, izvorul este cunoscut ca fiind ”izvorul împăratului Franz Joseph din pădure”. Localnicii folosesc și astăzi această apă cu efecte tămăduitoare şi benefice pentru organismul uman.

Satul cu cel mai puternic centru energetic

Săcărâmbul este un loc ieşit din comun, vizitat de tot mai mulţi amatori de meditaţii. Este cel mai puternic centru energetic, unde se petrec tot felul de miracole, zona întreagă fiind numită şi “Centrul energiilor de la Săcărâmb”.

„Întreg Săcărâmbul, nu doar «pădurea de argint», reprezintă un centru energetic foarte puternic. Există o explicaţie ştiinţifică pentru afirmaţiile mele, detaliată de radiestezişti şi de energieticieni recunoscuţi pe plan mondial care au cercetat acest loc. Una dintre ele este faptul că aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic, deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici se simt atmosfera de la peste 3.000 de metri“, a mai spus Sandu Tokar.

Locuitor al Devei, dar şi al sătucului miraculos, Săcărâmb, Sandu Tokar este şi autorul ”Monografiei Săcărâmbului”, dar şi ghid pentru turiştii care ajung la sfârşit de săptămână în sat, mulţi pentru a vizita pădurea şi pentru a bea apă din izvorul împăratului Franz Joseph.

Turiştii mai vin în zonă şi pentru a medita sau pentru a face „silvoterapie“.

„Înaintam încetişor pe drumul de pădure şi era atât de linişte încât puteai auzi cum foşnesc păsările sau melcii. Aveam impresia că trăiesc într-o poveste şi nu m-aş fi mirat să văd arătându-se prin frunziş regele pădurii, în chip de copac. În pădure am simţit că ne aşezăm într-o energie aparte, erau nişte vibraţii puternice şi calde, de parcă ne-ar fi luat în braţe un moş de treabă”, a spus o practicantă a meditaţiei.

padure sacaramb3În mijlocul pădurii, oamenii au ridicat un foişor din lemn, sub formă de piramidă, unde vizitatorii vin pentru a se odihni şi pentru a practica meditaţia. Unii dintre cei care au petrecut mai multe ore în pădure, au avut revelaţii şi au trăit experienţe paranormale, cum este cea a simţirii prezenţei unor spirite.

Localnicii nu sunt nici ei străini de pădurea ce le înconjoară satul, de prezenţa spiritelor dar şi de meditaţiile ce au loc an de an. „În ultimii ani au venit foarte mulţi străini în această pădure, despre care spunem că este de argint datorită fagilor albi, cărora razele soarelui şi ale lunii le dau o strălucire aparte. Oamenii povesteau că au luat apă din izvorul împăratului austriac Franz Joseph, cu gândul că se vor însănătoşi dacă o vor bea. Probabil pe unii i-a ajutat credinţa în proprietăţile miraculoase ale apei acestui izvor”, spune unul dintre localnici.

Zona Săcărâmbului, are cel mai pur şi ozonificat aer, oferind o atmosferă aparte, deşi nu mai are faima orăşelului minier din secolul al XIX-lea, în care veneau să muncească oameni din întregul Imperiu Austro-Ungar. Este şi un loc misterios. Pe mine mă miră, de ceva vreme, luceafărul care străluceşte aparte deasupra satului, la primele ore ale dimineţii, şi are o traiectorie ciudată.

Pădurea de argint se întinde pe o suprafaţă de 13 hectare, este unică în Europa.

„Turiştii care îmbrăţişează copacii din această pădure pot simţi energia lor pozitivă, ca pe a unor fiinţe vii. Din păcate, a început să se taie şi din această pădure, în ciuda unicităţii ei“.

Legenda satului ”de aur”

Săcărâmbul a fost atestat documentar în urmă cu 550 de ani, însă povestea prin care a devenit cunoscut în lume datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când aici au fost deschise primele exploatări miniere. Potrivit legendei, un sătean din Nojag, care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi. „Piatra“ s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune.

În anii următori, la mijlocul secolului al XVIII-lea, în Săcărâmb avea să fie deschisă prima exploatare minieră de metale preţioase. Aici lucrau români, maghiari, slovaci şi italieni, iar satul a ajuns să numere peste 350 de locuinţe, cele mai multe de mineri. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului. În afara aurului, din munţii Săcărâmbului erau scoase mai multe tipuri de minerale valoroase şi rare, cum erau teluriumul şi săcărâmbitul. Până în secolul al XX-lea, Săcărâmbul devenise un orăşel minier important. Minele de la Săcărâmb au funcţionat până la începutul anului 2000, iar în prezent sunt închise.

Mihaela Păunescu

LĂSAȚI UN MESAJ