Nu vrem să fim tolerați, vrem să fim respectați!

83

Vineri, 2 noiembrie, a ajuns la Prefectura Timiș, ”Caravana Marii Uniri”, șir de întâlniri organizate în opt orașe din țară – Constanța (29.08), Târgoviște (24.09), Craiova (12.10), Iași (26.10), Timișoara, Suceava, Ploiești și București – cu reprezentanți ai minorităților naționale din fiecare regiune a țării. Proiectul ”Contribuția Minorităților Naționale la dezvoltarea României” este derulat de Secretariatul General al Guvernului prin intermediul Consiliului Național de Cultură a Romilor, Romano Kher (CNCR – RK). La evenimentul desfășurat la sediul Prefecturii Timiș au participat reprezentanți ai minorităților tradiționale din Banat și ai principalelor instituții subordonate Consiliului Județean Timiș. Moderatorii discuțiilor au fost dna Dana Varga și dl Mihai Neacșu din partea Guvernului, dl Traian Stancu, vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș și dl Dan Cristian Franțescu, subprefect.

Fiecare reprezentant al unei minorități a subliniat vechimea comunității sale în Banat, principalele împliniri sau personalități, respectiv problemele cu care se confruntă în prezent.

Dl Gheorghe Nacov, consul onorific al Bulgariei la Timișoara a amintit cei 280 de ani de când bulgarii și-au constitutit comunitatea din Timiș, prima școală datând din 1738 dar și numele primarului Carol Telbisz, bulgar bănățean din Dudeștii Vechi, care a condus Timișoara timp de aproape trei decenii: 1885-1914; dl Zlatiborca Marcov, în prezent consilier local Timișoara, reprezentând Uniunea Sârbilor din România, a rememorat intrarea armatei sârbe în Timișoara în august 1919, ”disputând” apoi, cu dna Varga, apartenența etnică a lui Goran Bregovic – sârb sau rom; dl Călin Rus (Institutul Intercultural Timișoara) a subliniat imperativul ca majoritatea românească să recunoască și să respecte drepturile minorităților.

”Nu vrem să fim tolerați, vrem să fim respectați!” – ar fi sloganul comun al minorităților etnice, adresat românilor. În continuare dna Luciana Friedman a amintit diferența între numărul evreilor trăitori în Banat în perioada interbelică (13000) și, respectiv azi (600) dar și contribuțiile în materie arhitecturală ale comunității evreiești. Dl Daniel Grebeldinger (Asociația Nevo Parudimos) a citat din Hotărârea Staborului din 1919 a romilor ”cei mai fideli și cei mai credincioși fii ai României” faptul că susțineau Marea Unire de la care sperau să garanteze ”a nu se mai folosi pentru noi și urmașii nostri denumirea – poreclă – batjocură, de ‹țigan›; să fim și noi considerați întru toate egali în drepturi și îndatoriri”. Dl Hleba Gheorghe (Uniunea ucrainienilor din România) recunoscând că aparține uneia dintre cele mai tinere minorități (mai puțin de 100 de ani de când s-au refugiat din Zakarpathia în Banat), a precizat cu bucurie existența unui învățământ primar în limba ucrainiană și iminenta sfințire a primei biserici ortodoxe ucrainiene din regiune; iar dl Emanuel Ciovică din partea macedonenilor si armânilor a completat tabloul etnic.

”Scopul Caravanei Marii Uniri a fost acela de a arăta, la 100 de ani care sunt minoritățile naționale recunoscute în România și a arăta că și noi, am contribuit la dezvoltarea României în trecut și construim împreună. Am descoperit lucruri noi, mi-au atras atenția foarte multe aspecte pe care le-am învățat de la sărbi, de la bulgari, de la celelalte minorități, mai ales faptul că noi suntem parte din România, suntem copiii României și ne iubim țara! Eu cred că scopul a fost atins!”, a declarat dna Dana Varga de la Consiliul Național de Cultură a Romilor, pentru ”Banatul Azi”.

LĂSAȚI UN MESAJ