Noaptea care s-a sfârșit prost

368
Clubul se numea, oarecum sarcastic, ,,Nopți nesfârșite” și, privit de la distanță, părea că stă sprijinit direct pe pelicula fină de apă a lacului imens de la poalele muntelui. Noaptea era luminat ca o navă cosmică, luminile puternice, orbitoare, făcând să pară – în contact cu apa întunecată dimprejurul său – o oază de lumini insidioase și permanent mișcătoare.
Clienții localului erau, firește, oameni cu bani, veniți, în special la sfârșitul săptămânii, din marele oraș din câmpie.
 Localnicii povesteau că au văzut, de destule ori, în clubul opulent inclusiv politicieni celebri, cu funcții importate în stat, dar și actori ori cântăreți faimoși care puteau fi văzuți seară de seară pe la televiziunile naționale.
În noaptea aceea de vineri, în restaurantul stabilimentului se aflau puține persoane, frigul de început de martie părând a înlătura orice tentație de a ajunge pe aceste meleaguri, destul de îndepărtate, totuși, de capitala provinciei din vest.
În lumina difuză din interior, alături de alți câțiva oameni, vreo șase la număr, se distingeau siluetele a două persoane, un bărbat și o femeie, retrași în aripa din dreapta a localului, aproape de fereastra uriașă de sticlă dură, care despărțea restaurantul de terasa de deasupra lacului.
Umbrele celor doi jucau grotesc și amuzant, totodată, pe zidul îmbrăcat în marmură albă de Rușchița, reflectând perfect starea de spirit a personajelor.
Bărbatul, trecut deja de cincizeci de ani, înalt și bine făcut, cu câteva kilograme în plus, dar nu gras, își aprinse o nouă țigară și – privind cu ochi aproape închiși către femeia din fața sa – articula cu dificultate cuvintele în ceea ce părea să fie un monolog mai degrabă, decât o conversație.
Femeia, care nu avea mai mult de treizeci de ani, era înaltă, cu păr lung și negru, îmbrăcată sport, în niște blugi turnați pe corpul ei splendid, cu picioare lungi și coapse perfect conturate.
 Îl privea total absentă pe bărbatul cu păr grizonat, care, la intervale scurte de timp, încerca, cu o timiditate total nepotrivită cu vârsta lui, să o mângâie cu delicatețe pe brațe sau să-i atingă degetele lungi, extrem de fine.
Bărbatul o cunoscuse pe tânără cu aproape zece ani în urmă, atunci când fata era studentă în anul al doilea la actorie.
S-a întâmplat tot la un debut de martie, însă nu la fel de friguros ca acesta, de acum, la o petrecere prilejuită de inaugurarea unui alt complex de lux, dintr-o suburbie a orașului din vest.
Complexul era deținut de unul dintre prietenii săi vechi, devenit, la fel ca el, milionar în dolari, la scurtă vreme după ieșirea din comunism.
Clipa în care a zărit-o pe Lidia, care venise la petrecere în calitate de hostesă, alături de alte câteva fete frumoase, colege la facultatea de teatru, a fost precum un șoc electric.
Fata era întruparea perfectă a primei lui iubite din tinerețe, de aceea s-a simțit ca lovit în moalele capului atunci când a remarcat-o, în vreme ce făcea oficiile de gazdă.
Cum pe atunci avea puțin peste patruzeci de ani, arătând impecabil ca bărbat în floarea vârstei, nu i-a fost deloc greu să o invite pe Lidia la masa lui, retrasă într-un separeu și încărcată cu băuturi și mâncăruri fine.
Mașina de lux din parcare, laolaltă cu costumul scump, de peste o mie de euro de pe el, și banii mulți pe care fata bănuia că-i are prin bănci, au facut restul, desigur…
În noaptea aceea nu a mai ajuns acasă, acolo unde îl așteptau soția și fiul său de unsprezece ani.
Anii s-au scurs ca prin farmec, în cele din urmă, aproape zece ani de pasiune neostoită, perioadă în care iubirea pentru tânăra ce privea acum prin perdeaua de sticlă dintre restaurant și lacul întunecos și misterios l-a costat mult…
Divorțul de soție, dar mai ales ruptura cu efecte îndelungate de unicul său fiu, care nu i-a mai vorbit ani buni după ce plecat de acasă, aveau să lase urme vizibile în minte și în suflet.
Acum, în noaptea aceasta lungă, pe care și-ar fi imaginat-o nesfârșită, știa că venise clipa altui final dureros din viața lui.
Lidia pur și simplu nu-l mai iubea de ceva vreme, din simplul motiv că se îndrăgostise de un alt bărbat, mult mai tânăr decât el, care îi era coleg la teatrul din orașul din câmpie.
Tresărind, fata își întoarse brusc privirea dinspre lacul întunecat, se lumină deodată la față și-l privi languros și la fel de îndrăgostită, i se păru lui, ca atunci când, după divorț, i se aruncase fericită în brațe, promițându-i că nu-l va părăsi niciodată!
,, Nu vreau să spui niciun cuvânt, Tavi, absolut niciunul. Vino cu mine…” i se păru că o aude șoptindu-i la ureche. Se ridică tinerește din fotoliu și o urmă pe Lidia, supus, ca întotdeauna, în apartamentul imens de deasupra lacului.
 ,,Privește-mă, nu-i așa că sunt încă tânără și frumoasă?”, continuă fata, în timp ce se dezbrăcă cu mișcări calme și rafinate și, apoi, rugându-l să o îmbrățișeze, mai făcură încă o dată dragoste, ultima lor noapte de dragoste, fără îndoială…

LĂSAȚI UN MESAJ