Despre trecutul apropiat și îndepărtat al unei bijuterii de infrastructură culturală, rămasă neșlefuită

Timișorenii iubitori de film și de muzică pot doar visa la un spațiu cu adevărat potrivit culturii, cel puțin deocamdată. Despre reabilitarea Grădinii de Vară a Filarmonicii sau, dacă putem îndrăzni, despre noua clădire a acestei instituții nu se mai aude nimic. Anul Capitalei Europene a Culturii i-a prins pe timișoreni cu o curte a Filarmonicii dărăpănată, dar care a reușit totuși să găzduiască cinefili, deși spațiul e folosit din „an în Paște”.

Chiar dacă înainte era un no man’s land și un adevărat sălaș al boschetarilor, Grădina de Vară a Capitolului a fost refăcută cu sprijinul timișorenilor cu inimă mare, iubitori de film și spectacol, găzduind, în perioada sa de aur, proiecții de film sau concerte simfonice. Era o adevărată floare a culturii, care s-a ofilit în timpul pandemiei. În 2023 Grădina de Vară Capitol n-a mai făcut parte din infrastructura culturală inclusă în proiectul Capitală Europeană a Culturii, iar astăzi poarta acesteia este închisă cu lacăt. 

Spațiul arăta de-a dreptul dezastruos în prima decadă a anilor 2000, fiind disputat de instituțiile statului de la acea vreme. A aparținut în trecut RADEF, cu sală cu tot, care pe atunci era Cinematograful Capitol, inaugurat în anii ’30. Până să fie preluată de municipalitate, clădirea a fost o ruină. 

„Între timp, Capitol a ajuns la Filarmonică (după un îndelungat conflict juridic), iar Grădina de Vară a rămas un fel de no man’s land disputat de toată lumea (Filarmonică, RADEF şi Primărie), dar, în realitate, nimeni nu se angajază să o salveze de la degradarea tot mai evidentă. Depozitul de echipament şi peliculă, precum şi atelierul din spatele marelui ecran din cărămidă au fost, pe rând, jefuite, vandalizate şi au servit drept hostel pentru homeleşi”, relata asociația Marele Ecran, în 2012. 

În 2006–2007 sala a fost preluată de municipalitate printr-o lege specială, reușindu-se trecerea în CF a clădirii Filarmonicii și a Grădinii de Vară, însă a durat aproape cinci ani până să ajungă în posesia reală a unei instituții. 

„Când ne-o lua, când ne-o dădea înapoi cinematografia de la București. Asta a durat aproape cinci ani de zile. Atunci când noi eram proprietarii sălii, bugetul era votat astfel încât nu ni se dădeau bani. Când nu era a noastră, atunci nu putea să ne dea Consiliul Local bani”, își amintește fostul director al Filarmonicii, Ioan Gârboni. 

O poveste plină de intrigi

RADEF refuza să cedeze spațiul Filarmonicii. Sergiu Nicolaescu însuși spunea că „pentru binele cinematografiei române trebuie să rămână grădina și sala” în proprietatea RADEF. Fostul director al Filarmonicii povestește cum a fost hăituit de RADEF. De la București au venit reprezentanții unei comisii speciale care i-au amenințat pe reprezentanții instituției să părăsească clădirea fiindcă nu le va fi cedată. Voci din Baroul Timiș s-au opus atunci, amenințând reprezentanții RADEF cu demersuri juridice. Iubitori de cultură fiind, n-au vrut să lase Filarmonica la greu. 

Din fericire, n-a mai fost nevoie, decizia fiind supusă la vot, prilej cu care a fost întrunită o comisie comună a Senatului și a Camerei Deputaților. 

„Noi am luat Grădina de Vară definitiv cu sprijinul fostului politician Adrian Iorgulescu, al lui Toni Greblă, care era, în acea vreme, șeful Senatului, și al Liei Olguța Vasilescu. Eu am susținut că sala a fost făcută din bani privați, de timișoreni. Reprezentanții RADEF-ului voiau sala pentru ei fiindcă era renovată, iar în cinematografele lor erau condiții proaste”, își amintește fostul director al Filarmonicii. 

Filarmonica, renovată cu bani privați

Ioan Gârboni își amintește că inițial nu a așteptat fonduri de la Primărie și s-a apucat de refacerea Filarmonicii din bani privați, cu sprijinul unor cetățeni înstăriți ai Timișoarei, iubitori de cultură. 

„Îmi amintesc că am rugat firmele cele mai importante să mă ajute cu donații. Adică îi rugam să achiziționeze ce aveam nevoie pentru dotarea Filarmonicii și apoi făceam împreună act de donație”, porivit fostului director al Filarmonicii. 

A fost înființată Pro Filarmonia, asociație ai cărui membri au contribuit financiar la achiziționarea dotărilor necesare instituției. Au fost și firme care au sprijinit Filarmonica. Inclusiv Penitenciarul Timișoara a oferit servicii de curățenie, schimbarea tapițeriei scaunelor sau lucrările de reabilitare la Grădina de Vară Capitol. 

Refacerea Grădinii de Vară a fost „o muncă sisifică”

Asta își amintește fostul directorul Ioan Gârboni. „Am lucrat aproape trei ani ca s-o aducem într-un stadiu de folosință, să o  reinaugurăm. A fost o muncă sisifică. Au fost multe probleme, inclusiv riscul de a cădea un zid care se afla în spatele scenei. WC-urile erau mizerabile. Le-am reparat tot cu bani privați. Din Grădină am  scos zeci de camioane de gunoi”, spune fostul director al instituției. 

Ioan Gârboni a refăcut și fântâna arteziană, cu tot cu vaporașul din ea. Este vorba despre vechiul vaporaș de jucărie din anii ’60, franțuzesc, care era pornit în timpul proiecțiilor și se plimba prin fântâna arteziană. Fostul director al Filarmonicii își amintește că l-a găsit în podul fostului Cinema Capitol și l-a dus la reparat. 

„Am refăcut inclusiv fântâna arteziană, am cumpărat o pompă din banii mei. Am găsit acel vaporaș de când eram noi copiii — era un vapor care se plimba — și l-am dus la reparat”, spune Ioan Gârboni. 

„În timp, am început să facem și scena de metal. Sub metalul din Grădina de Vară, după ce l-am zugrăvit, am montat leduri. Într-o intrare am făcut chiar și vestiare. Țin minte că era apă de un metru acolo. Nu exista canalizare. Tot cu ajutorul deținuților am reușit să săpăm o canalizare de la ecran până în fața Capitolului. Am făcut Grădina de Vară prin voluntariat, bunăvoință, sponsori. Abia în al patrulea an de directorat am primit bani de la Primărie ca să putem zugrăvi ecranul și să construim vestiarele. Am schimbat scaunele, am instalat un nou sistem de sonorizare, am cumpărat leduri ca să iluminăm Grădina și fântâna arteziană”, mărturisește Ioan Gârboni. 

Din acel moment Grădina de Vară a devenit un punct foarte important pentru cultură. Ioan Gârboni ne spune că au fost cumpărate proiectoare. Inițial le cumpărase pentru a proiecta simple imagini, apoi s-a gândit la varianta filmelor. Au venit festivaluri de film, inclusiv TIFF, „Ceau, Cinema!”. Fostul director remarcă faptul că Filarmonica susținea cel puțin șase-șapte concerte pe an în Grădină: Orchestra Filarmonicii, Corul Filarmonicii, Orchestra Operei Naționale din Timișoara, elevii Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”. Fostul director subliază că că au fost organizate și concerte rock, piese de teatru, evenimente din cadrul edițiilor Festivalului Flight, Grădina de Vară Capitol devenind un important reper cultural pentru Timișoara. 

Deși în primii ani s-au făcut eforturi pentru renovarea Grădinii de Vară Capitol, iar în „perioada de aur” (a doua decadă a anilor 2000) a găzduit numeroase concerte.  Locația a rămas închisă în anul Capitalei Culturale, nefiind introdusă în circuitul marelui proiect. În vara anului 2023 Filarmonica Banatul nu a mai susținut aici stagiunea estivală. Cu toate acestea, sala a mai fost folosită de organizatorii Festivalului „Ceau, Cinema!”, iar spațiul a găzduit proiecții de film la ceas de seară.

„Anul acesta, din cauza acestui proiect imens, Gurre Lieder, de Arnold Schoenberg, din păcate, nu vom susține concerte în Grădina de Vară. Plănuim, în anii viitori, să avem această stațiune estivală, unde să invităm publicul timișorean în aer liber, în Grădina de Vară. Pentru anul ce urmează ne dorim foarte mult reabilitarea acestei grădini și trecerea în circuitul, să zicem, cultural al tuturor operatorilor. Sperăm să reușim acest lucru și să ne bucurăm foarte mult că putem administra acest obiectiv”, declara, atunci, Ovidiu Andriș, actualul director al Filarmonicii Banatul. 

Acum câțiva ani, fosta administrație plănuia să construiască un centru cultural de artă și experiment în locul Grădinii de Vară Capitol, dar cinefilii locali s-au opus vehement acelei decizii. 

„Dacă mărețul centru se va ridica pe locul Grădinii de Vară Capitol, cum pare că dorește acum Primăria, «principala moștenire pentru Timișoara la nivel de infrastructură în urma proiectului Capitală Europeană a Culturii» va fi distrugerea unuia din cele mai fermecătoare locuri în care (mai) există cinema în aer liber în această țară. Pot să o confirme câteva mii de timișoreni și zeci de cineaști români și străini, încântați că mai există un asemenea spațiu emblematic și cu adevărat minunat în centrul orașului. Se pare că va mai exista pentru foarte puțin timp. Asta dacă cetățenii Timișoarei nu se vor împotrivi”, erau de părere aceștia în anul 2018. 

Cum arată locul în prezent? 

Planul marelui „Multiplexity 2021, Centru Artă – Tehnologie – Experimentare”, care ar fi urmat să fie construit în Grădina de Vară, a fost „mutat” la Muzeul Miklosi, acolo unde a și fost inaugurat, iar Grădina de Vară a rămas neatinsă, „la propriu”. Surse spun că până să fie schimbate scaunele, „acum doi ani”, nu s-a făcut nimic, în afară de scoaterea gunoiului. Totuși, pe urmă, alte surse, de această dată din rândul cinefililor timișoreni care au vizitat spațiul cu prilejul „Ceau, Cinema!”, ne-au spus că „locul arată ok, cel puțin noaptea”, când s-au organizat proiecții de film. 

„Scaunele au fost schimbate, dar ecranul a rămas tot același”, își amintesc surse din rândul personalului care s-a ocupat de întreținerea Grădinii de Vară Capitol. 

Momentan, nu știm ce se va întâmpla cu spațiul Grădinii de Vară Capitol, dacă va fi renovat sau nu, ori dacă reprezentanții Filarmonicii au planuri în privința acestui spațiu. Anul trecut s-a tot adus vorba despre proiectul unei noi săli a Filarmonicii, proiect încă în stadiul de vis al unei nopți de vară, subiect pe care îl vom trata cu ocazia unui articol ulterior.