Județul din vestul țării care a rămas fără jumătate din rețeaua feroviară

108

În Hunedoara, rutele mai multor căi ferate dispărute au fost propuse ca viitoare trasee turistice, însă demersurile localnicilor au eșuat. După 1990, județul a rămas fără aproape jumătate din lungimea rețelei feroviare din anii ´80.

La sfârșitul anilor ´80, rețeaua feroviară a județului Hunedoara cuprindea aproape 350 de kilometri de cale ferată, pe care circulau trenuri de călători.

Județul este traversat de la vest la est, pe valea Mureșului, de prima cale ferată construită în Transilvania, între Arad și Alba Iulia, în urmă cu peste un secol și jumătate. A doua magistrală importantă din Hunedoara, aproape la fel de veche, este „calea ferată a cărbunelui” Simeria – Petroșani, care leagă Valea Jiului și sudul țării de Ardeal, prin nodul feroviar Simeria. Cele două căi electrificate au supraviețuit trecerii timpului, în schimb, în ultimele decenii, în Hunedoara mai mult de jumătate din rețeaua feroviară pentru călători a fost dezafectată.

Trenurile de călători nu mai circulă: pe ruta Hunedoara – Simeria (18 kilometri), inaugurată în 1884; pe ruta Subcetate (Hațeg) – Caransebeș (80 de kilometri), deschisă în 1908; pe calea ferată îngustă Hunedoara – Ghelari (18 de kilometri), inaugurată în jurul anului 1900; pe ruta Deva – Brad (40 de kilometri), finalizată în 1987; pe ruta Petroșani – Lupeni (18 kilometri), inaugurată în 1892; pe calea ferată forestieră Orăștie – Costești – valea Grădiștii (circa 30 de kilometri), deschisă la începutul secolului trecut. Alte sectoare feroviare mai mici, folosite pentru exploatările miniere și forestiere, au dispărut și ele.

Unele dintre căile ferate dezafectate ale Hunedoarei au traversat zone atractive, iar la presiunea localnicilor, autoritățile au propus refacerea lor în scop turistic. Niciunul dintre proiectele anunțate în ultimii ani, cu privire la revitalizarea fostelor trasee feroviare, nu a fost realizat.

Proiectul turistic Deva – Brad a rămas blocat

Lucrările la calea ferată Deva – Brad au început odată cu Al Doilea Război Mondial, iar ultimul tronson al căii ferate de circa 40 de kilometri a fost inaugurat de fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu, în 1987. Un deceniu mai târziu, după mai multe aunecări de teren care au afectat calea ferată din Munții Metaliferi, statul român a decis dezafectarea acesteia, între localitățile Chișcădaga și Brad. Linia ferată a fost scoasă, clădirile fostelor stații CFR s-au ruinat, iar câteva viaducte, poduri și tuneluri abandonate amintesc de eforturile depuse de miile de muncitori la construirea ei.

În ultimii ani, autoritățile locale din municipiul Brad și din comunele hunedorene traversate de fosta cale ferată au cerut statului român preluarea în administrare a terenurilor de pe traseul Deva – Brad pentru a amenaja, cu fonduri europene, o pistă de biciclete pentru turism, în locul fostei linii ferate. La începutul acestui an, proiectul de lege inițiat de mai mulți parlamentari hunedoreni și adoptat în 2021, pentru transmiterea terenurilor către administrațiile locale, a fost declarat neconstituțional, deoarece transferul imobilelor trebuia făcut prin Hotărâre de Guvern, nu prin Lege, conform Codului Administrativ. Localnicii mai au, astfel, de așteptat, revitalizarea traseului Deva – Brad, însă demersurile depind de o decizie a Guvernului României.

Își doresc refacerea liniei Hațeg – Subcetate

Calea ferată Subcetate – Caransebeș avea la începutul secolului al XX-lea un rol important pentru industria regiunii. A fost înființată pentru a lega Ţara Haţegului şi bazinul carbonifer al Văii Jiului de centrul metalurgic de la Reşiţa şi de prima cale ferată a cărbunelui din Banat, Oraviţa-Baziaş.

La sfârşitul anului 1908, cei aproape 80 de kilometri ai tronsonului feroviar au fost daţi în folosinţă, după trei ani de la începerea construcţiei acestuia. Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape 10 kilometri, care porneşte din apropierea satului Bouţari (Caraş-Severin), traversează „Porţile de Fier ale Transilvaniei“ şi coboară în depresiunea Haţegului, la Sarmizegetusa, calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele.

Tronsonul cu cremalieră a fost închis în anul 1978, după şapte decenii de la inaugurare, iar locomotivele speciale au fost retrase în depourile din Petroşani şi Subcetate, unele dispărând, cu timpul.

Până în anul 2012, și celelalte sectoare ale căii ferate din vestul țării au fost dezafectate. Au rămas fostele gări și câteva porțiuni de cale ferată. Un astfel de tronson, mai bine conservat, însă prădat de hoți în ultimii ani, este Subcetate – Hațeg, de circa patru kilometri. Ar putea deveni cu ușurință un traseu turistic, spune fostul mecanic CFR Barbu Bibel Bărbulescu.

„De mic copil am crescut în gara Hațeg, cu tatăl revizor de cale ferată, pentru care calea ferată a fost ca un copil mai mare. O să încerc prin toate mijloacele legale să blochez scoaterea liniei dintre Hațeg și Subcetate. Ea poate fi reabilitată cu donații de traverse și de șină veche. Nu este o avere 2.000 de traverse de beton și 500 metri de șină de 45, pentru a completa lipsurile din urma furturilor. Putem face transferul legal, plus două vagoane de epocă și o locomotivă – două conservate LDH de 180 CP sau LDM care trebuie restaurate”, arăta fostul mecanic.

Acesta mizează pe valoarea istorică a fostei căi ferate și pe potențialul turistic al țării Hațegului, una dintre regiunile din România cele mai bine reprezentate ca monumente istorice și ale naturii.

Refacerea căii ferate a Hunedoarei, așteptată de peste un deceniu

Din anul 1900 a fost dată în folosință calea ferată îngustă care lega Hunedoara de minele de fier din Ținutul Pădurenilor. Traseul ei, de circa 18 kilometri, începea de la Castelul Corvinilor, pe valea Zlaștiului și continua, trecând printr-un tunel de circa 800 de metri, în Valea Govâjdiei, unde se află un furnal ridicat în urmă cu două secole, rămas în conservare.

De la sfârșitul anilor 2000, când fosta cale ferată minieră Hunedoara – Ghelari a fost dezafectată, mai mulţi localnici din Hunedoara au căutat sprijin pentru transformarea traseului ei într-o atracţie turistică și chiar pentru refacerea căii ferate.

În acest timp, autorităţile locale şi ale judeţului Hunedoara le-au oferit promisiuni şi au susţinut că au căutat oportunităţi de finanţare a unor proiecte de promovare turistică a zonei, însă planurile lor nu s-au mai materializat.

Sursa: https://adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ