Anul 2021 se apropie de final cu pași repezi, iar infrastructura rutieră de mare viteză din vestul țării nu a înaintat prea mult. Șoferii care vor să ajungă din centrul României la vămile cu Ungaria sau la Timișoara, și invers, nu au o autostradaă continuă care să le faciliteze deplasarea. De ce? Bucata de 13 kilometri din lotul II al tronsonului Lugoj – Deva tot nu e gata.
Ba mai mult decât atât, nici nu a început șantierul. Blocajele, birocratice sau juridice, au făcut ca nici acum lucrările să nu fie pornite. Și dacă ne gândim că termenul de finalizare a sectorului cuprins între localitățile Margina și Holdea este de patru ani, atunci vom avea autostrada completă spre Occident abia în 2025.
„Scurta” istorie a autostrăzii Lugoj-Deva
Să ne amintim cum a început totul. După ani buni în care guvernele de după 1990 nu au investit în autostrăzi, în 2009 a fost deschis șantietrul dintre Timișoara și Arad. A urmat cel dintre Timișoara și Lugoj, și lucrurile au mers destul de bine, șoseaua de mare viteză fiind deschisă, în acest perimetru, în 2015.
Însă construirea unei autostrăzi între Lugoj și Deva s-a dovedit o provocare mult prea mare pentru toți miniștrii Transporturilor și toți premierii. După ani plini de probleme, cu lilieci, halde de steril, alunecări de teren și rezilieri de contrate, a rămas gaura de 13 kilometri din mijlocul traseului, care nu este atacată nici acum.
Tronsonul Lugoj – Deva este împărțit în trei loturi: Lot 1 Traian Vuia – Sanovita, 27,62 de kilometri, cost 150 de milioane de euro; Lot 2 Cosevita – Traian Vuia, 28,60 kilometri, cost 128 de milioane de euro; Lot 3 Ilia – Cosevita, 21,14 kilometri, cost 132 de milioane de euro; Lot 4 Șoimuș – Ilia, 22,14 kilometri, cost 90 de milioane de euro. Mai există un traseu de 10 kilometri din autostrada A6 Lugoj – Calafat, care face legătura între autostrada A1 (la Balinț) și centura Lugoj.
Porțiunea lipsă dintre Margina și Holdea, cea cu tuneluri, fusese atribuită companiei Salini. Aici, acordul de mediu a fost revizuit în decembrie 2013, iar prin acesta s-a cerut realizarea a două ecoducte pentru protecţia mamiferelor mari, așa-numitele „tuneluri pentru urși”. De fapt, aceștia sunt singurii kilometri de autostradă care lipsesc între Sibiu și Nădlac.
Reprezentanții Asociației Pro Infrastructura avertizau, în primăvara anului trecut, că „România riscă să piardă toți banii europeni folosiți pe toată Autostrada Lugoj – Deva deoarece traficul trebuie deschis până la finalul lui 2023 ca oficialii Comisiei Europene să considere proiectul Lugoj – Deva funcțional”.
Abia în vara anului 2020, CNAIR a lansat o licitație pentru realizarea secțiunii cu tuneluri, care s-a blocat însă după ce Compania de Drumuri a fost obligată, de Curtea Internațională de Arbitraj, să recunoască faptul că fostul contract pentru construcția lotului 2, cel cu italienii de la Salini, este încă în vigoare. CNAIR a fost obligată inclusiv să le plătească despăgubiri de 250 de milioane de euro italienilor.
„Vom solicita antreprenorului finalizarea lucrărilor pe cei patru kilometri, care sunt în proporție de 70% finalizate, și vom scoate la licitație secțiunea E, cu cei 9–9,8 km”, declara atunci ministrul Transporturilor.
Ca să nu dea înapoi la Bruxelles sutele de milioane de euro folosite pentru a finanța construcția tronsoanelor deja date în circulație, Guvernul a trecut porțiunea cu tunelurile pe finanțare din Planul Național de Recuperare și Reziliență. Momentan, cererile de finanțare nu au fost aprobate pentru țara noastră, fiind încă discuții la nivelul Uniunii Europene.
Licitația pentru tuneluri, și acum în derulare
În această toamnă licitația pentru lotul II din tronsonul Lugoj – Deva a făcut câțiva pași înainte. Șase firme sau asociații au fost selectate, în primă evaluare, să construiască bucata lipsă din autostrada A1, cu tuneluri pentru urși cu tot. Vorbim despre secțiunea E și finalizarea secțiunii D.
„Miercuri, 27 octombrie 2021, CNAIR SA a finalizat procesul de evaluare a candidaturilor depuse în cadrul procedurii de atribuire Proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul major de investiții Autostrada Lugoj – Deva (A1), Lot 2: km 27+620 — km 56+220 — Secțiunea E și finalizare Sectiunea D. În perioada imediat următoare, Autoritatea Contractantă va transmite Invitația de participare la Etapa a II-a a procedurii de atribuire — ETAPA DE DEPUNERE A OFERTELOR candidaților antemenționati”, anunță DRDP Timișoara.
Iată că au trecut 10 ani de când șoferii așteaptă să aibă o autostradă continua, cel puțin de la Deva la Nădlac. Și vor mai aștepta, pentru că durata contractului este de patru ani. Sectorul lipsă, de 133 kilometri, costă peste 1,6 miliarde de lei.
Acuzații post-mandat la Transporturi
„Două luni și jumătate de guvern PNL și proiectele bat pasul pe loc”, este acuzația fostului ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, după ce USR-PLUS a ieșit de la guvernare.
„Pe domeniul Transporturilor, la fel de falimentar precum Florin Cîțu în funcția de premier. Proiectele s-au blocat, iar la companiile din subordine au fost instalați cărăuși de geantă la partid”, își continuă acuzațiile Drulă.
„Acuma, să fim bine înțeleși: Ministerul Transporturilor nu e unul ușor, dar ce s-a întâmplat în această scurtă perioadă este o anulare totală a curentului reformist și profesionist pe care îl începusem”, subliniază Cătălin Drulă. Cine plătește? Noi, toți, prin întârzieri ale proiectelor vitale de infrastructură. USR lucra la începutul unui deceniu de construcție de infrastructură. PNL a zis că mai bine nu…
Câteva exemple dureroase:
— Autostrada A3 Ploiești – Comarnic – Brașov: am contractat în acest an
proiectarea la cheie a autostrăzii de pe Valea Prahovei, insistând pe un traseu civilizat, cu tuneluri și cu viaducte, care să nu taie în două stațiunile intersectate. Din primele analize ale proiectantului se contura un astfel de traseu ca fiind cel câștigător, în septembrie urmând să fie transmis spre compania de drumuri pentru aprobare. Tot în această perioadă, conform contractului, ar fi trebuit să vedem investigații geotehnice în teren pe acest traseu aprobat. Însă lucrurile s-au blocat complet. PNL a abandonat acest proiect;
— Autostrada A7 Ploiești-Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani: după ce am
convins Comisia Europeană să finanțeze acest proiect prioritar, m-am implicat în accelerarea studiilor de teren și documentelor de proiectare. Pe primul sector, Ploiești Buzău, a fost lansată licitația pentru lucrări pe 1 iunie, rămânând pentru această toamnă obținerea acordului de mediu, aprobarea proiectelor în Guvern și lansarea licitațiilor pentru celelalte sectoare, până la Pașcani. Nu s-a întâmplat nimic din acest calendar accelerat în ultimele luni, iar obiectivul lansării licitațiilor până la finalul anului pare compromis;
— Autostrada A8 Tg. Mureș – Tg.Neamț: și aici am reușit să asigur finanțarea europeană prin PNRR pentru sectoarele din capete. Discutasem cu compania de drumuri un grafic accelerat pentru obținerea în avans a avizelor, autorizațiilor și acordului de mediu pentru aceste sectoare și lansarea licitației de lucrări în prima parte a lui 2022. Din păcate, nici pe acest proiect esențial pentru Moldova nu e niciun progres în această toamnă;
— Centurile Bucureștiului DNCB și A0: Pe A0 Nord, lotul 3, între Afumați și Pantelimon și pe dublarea centurii existente între A1 (Militari) și DN5 (Jilava) nu au reușit să anunțe câștigătorii licitației pentru lucrări. Pentru finalizarea modernizării centurii actuale, între A1 (Militari) și DN7 (Chitila), nu au reușit să relanseze licitația de lucrări;
— Autostrada A3 Transilvania: Pe sectorul aflat în lucru, între Cluj și Zalău, nu au continuat procedura de scoatere din fondul forestier, fiind blocați circa 5 km din traseu. Pe următorul sector, Zalău – Nușfalău, ce conține tunelul Meseș, nu a fost anunțată lista scurtă de ofertanți calificați în cadrul licitației la etapa 2, iar pe tronsonul Chiribiș – Biharia, de lângă Oradea, nu au tranșat situația contractuală, ascunzându-se după un ping-pong administrativ;
— Autostrada Sibiu – Făgăraș: am lăsat în septembrie un proiect, cu studiul de fezabilitate aprobat și acordul de mediu obținut, lipsind un ultim efort administrativ de aprobare a investiției în Guvern și lansarea licitației de lucrări. Nici acest obiectiv nu a fost atins;
— Magistrala de cale ferată Cluj – Oradea: alt proiect de aproape 2 miliarde de euro, cu finanțare din PNRR, unde discutasem cu conducerea CFR un calendar accelerat pentru lansarea licitației de lucrări, dar de care se pare că s-a ales praful
— Drumul rapid București – Târgoviște: contractul pentru proiectare încă nu e semnat, deși există câștigător desemnat de o lună și nu s-au depus contestații;
— Drumul rapid Ploiești – Găești: contractul de proiectare e suspendat;
— Legătura drumului expres Brăila – Galați la centura Galați: blocaj total, fapt ce periclitează obținerii finanțării europene pentru centura Galați;
— Alternativa Techirghiol: proiectarea acestei autostrăzi, care să elibereze
traficul din sudul litoralului, a fost complet înghețată, în special tranșarea soluției tehnice de traversare a canalului Dunăre – Marea Neagră;
— Nu au fost anunțați câștigătorii pentru proiectarea drumurilor de mare viteză Craiova – Lugoj, București – Alexandria, modernizarea ultimului lot din DN6, Alexandria –Craiova;
Nu au fost aprobate și lansate investigații de teren pe drumurile rapide
Bacău – Piatra Neamț, Bacău – Brașov, Timișoara – Moravița, Craiova – Tg. Jiu, Tișița – Albița, Buzău/Focșani – Brăila – Tulcea – Constanța, Făgăraș – Brașov”, este raportul de final de mandat al lui Cătălin Drulă.