În România sunt 45.000 de infractori sexuali. Ce decizie au luat autoritățile în privința pedofililor

76

Poliţia Română va implementa, până la sfârșitul anului 2020, Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor

Peste 45.000 de astfel indivizi sunt deja înscrişi în evidenţele cazierului judiciar cu asemenea infracţiuni.
Potrivit Poliţiei Române, Registrul a fost organizat în scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute şi pedepsite de legea penală.

De la anul vom ști și noi cine sunt maniacii sexuali
Infracţiunile vizate sunt: trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor, hărţuire sexuală, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri şi incest.

Registrul central va funcţiona în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în care se va ţine evidenţa persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal, persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor din state membre UE, dar şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sexuale şi persoanele născute în străinătate despre care exista informaţii că ar fi săvârşit astfel de infracţiuni.

„Nu vor fi trecute în Registru persoanele care erau minore la data comiterii faptei, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune acest lucru în mod expres”, se menţionează în comunicatul IGPR.

Autorităţile române vor putea solicita informaţii şi date autorităţilor competente din statele membre sau statele terţe, prin Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative (dacă solicitările vizează cazierul judiciar), dar şi prin canalele de cooperare poliţienească internaţională sau de cooperare judiciară în materie penală, se menţionează în comunicat.
Până ianuarie 2020, peste 45.000 de persoane înscrise în evidenţele cazierului judiciar fac şi obiectul Registrului, acestea săvârşind infracţiuni prevăzute de Legea 118/2019. Până la operaţionalizarea Registrului, Poliţia Română, eliberează, la cerere, adeverinţe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârşit vreuna dintre infracţiunile amintite.

În perioada iulie – decembrie 2019, au fost eliberate peste 180.000 de adeverinţe prevăzute de Legea 118/2019, dintre care, mai puţin de un procent, au fost eliberate persoanelor care pot face obiectul Registrului.

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic, dar nu mai târziu de o dată la trei luni, la organele de poliţie pentru a comunica informaţii despre profesia sau activitatea pe care o desfăşoară, mijloacele de existenţă, persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact, în mod direct şi sistematic, locurile frecventate, în special unităţile de învăţământ, taberele sau spitalele de copii, adresa unde locuiesc şi modalitatea de comunicare cu poliţiştii specializaţi.

Infractorii eliberați trebuie să anunțe Poliția când și unde se duc

De asemenea, persoanele în cauză au obligaţia de a anunţa, în prealabil, poliţiei, orice deplasare din localitatea de domiciliu, mai lungă de 15 zile, inclusiv localitatea de destinaţie, scopul şi perioada deplasării, dar şi mijlocul de transport folosit.

Înregistrarea în Registru se face automat, prin preluarea informaţiilor introduse în evidenţele cazierului judiciar privind persoanele care săvârşesc astfel de infracţiuni, iar ieşirea din evidenţă se face atunci când faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni, s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea ori s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal, au trecut 10 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult cinci ani, la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de cinci ani şi dacă persoanele au decedat.

Grațierea sau prescripția nu te scapă de monitorizare

Graţierea, prescripţia executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea persoanelor înscrise în Registru nu conduc la scoaterea acestora din evidenţa sistemului.
Certificatul de integritate comportamentală reprezintă documentul eliberat persoanelor fizice, cu o valabilitate de șase luni de la data eliberării şi atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele şi informaţiile înscrise în sistem, cu privire la acestea.
Sursa: evz.ro

LĂSAȚI UN MESAJ