Iașul și Timișoara, două orașe complementare, de înalt nivel

194

Folosind o sintagmă utilizată de Lucian Blaga pentru a compara scriitorii, putem afirma, fără niciun dubiu, că Iașul și Timișoara reprezintă, alături de București și de Cluj, orașe de înalt nivel comparativ cu celelalte orașe românești.

Înainte de orice, Clujul, Timișoara, Iașul și Bucureștiul au devenit centre universitare de foarte mult timp. După cum este cunoscut, prima universitate din Cluj, Colegiul Iezuit, a fost înființată în 1581 de către Ștefan Bathory, Principe al Transilvaniei și Rege al Poloniei. Iar a doua instituție universitară de pe actualul teritoriu al României a fost înființată la Timișoara, în 1841. Însă această universitate, în care se studiau  filosofia și dreptul, a fost desființată, din păcate, de către autoritățile vieneze, din cauza participării studenților timișoreni la dramaticele evenimente din 1848. (1) În ceea ce privește actualele universități din Iași și din București, aceastea au fost înființate de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, după formarea Principatelor Unite, mai întâi la Iași (1860) și apoi la București (1864). Ar mai fi de adăugat că Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea Politehnica din Timișoara au fost înființate la scurt timp după constituirea României Mari, în 1919 și în 1920.

În acest context istoric, Bucureștiul, Iașul, Clujul și Timișoara și-au onorat blazonul de centre universitare de elită în secolul care a trecut de la Marea Unire. Să nu uităm că în aceste centre universitare s-a instruit și s-a format marea majoritate a specialiștilor și a intelectualilor care au contribuit în mod decisiv la dezvoltarea culturală, socială și economică a României în perioada inerbelică și în cea postbelică. Iar după 1989, când calitatea învățământului universitar românesc a scăzut îngrijorător, din cauza masificării acestuia, universitățile din București, Cluj, Iași și Timișoara și-au diversificat ofertele educaționale fără să facă rabat de la calitatea învățământului. Din acest motiv, prestigiul intern și extern al acestor universități a crescut, și nu a scăzut. Datele prezentate în continuare reflectă acest fapt.

Eșantion Studenți (2016/2017)
București 172 038
Cluj   67 262
Iași   53 174
Timișoara   40 002
Nivel național 531 586

 

Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul statistic al României 2017.

Într-adevăr, dacă analizăm datele din tabelul precedent, putem observa că numărul studenților din cele mai bune centre universitare românești reprezenta anul trecut 62,5% din numărul total al sudenților din România, deși în ultimile decenii au apărut în țara noastră foarte multe universități de o calitate îndoielnică în orașe lipsite de tradiție universitară.

Nota bene, statutul de centre universitare de elită a determinat o creștere a atractivității acestor orașe în ceea ce privește investitorii, tinerii și forța de muncă calificată din celelalte zone ale țării. Drept urmare, actuala criză demografică a afectat într-o măsură mult mai mică cei patru poli de dezvoltare ai României comparativ cu celelalte regiuni. Astfel, dacă populația țării noastre a scăzut cu 12,5% în perioada 2000–2017, această gravă disfuncție a afectat mult mai puțin județele Iași, Cluj și Timiș, precum și regiunea București–Ilfov.

 

 

 

Eșantion                    Populație
        2000        2017
București– Ilfov   2 285 544   2 287 347
Iași      836 255      789 977
Cluj      723 939      702 904
Timiș      689 765      698 201
Nivel național 22 455 485 19 644 350

 

Sursa: www.ec.europa.eu/eurostat.

Din același motiv, natalitatea a crescut semnificativ în regiunea București–Ilfov și în județele Timiș și Cluj, dar a scăzut în județul Iași, din cauza migrației interne și externe a tinerilor. Cu toate acestea, județul Iași a beneficiat în 2016 de un nivel al ratei natalității mult mai mare comparativ cu nivelurile naționale și europene ale acestui indicator: 12 vs 10,2 (10,1) nou-născuți la 1000 de locuitori.

Eșantion         Rata natalității
     2000     2016
Iași 13,6 12,0
București– Ilfov   7,9 10,7
Timiș   9,1 10,5
Cluj   8,6 10,1
Nivel național 10,4 10,2
UE 28 10,6 10,1

 

Sursa: Ibidem

Nu în ultimul rând, este de semnalat faptul că regiunea București–Ilfov și județul Timiș ocupă primele locuri într-un clasament alcătuit de Eurostat în funcție de nivelul produsului intern brut pe locuitor, cuantificat în euro pps (euro pps este o monedă convențională care are aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE 28). În același clasament, județul Cluj este cel mai bine plasat județ din Transilvania, iar județul Iași, din Moldova.

Eșantion PIB pe locuitor (euro pps)
       2000       2015
București– Ilfov 11 300 39 200
Timiș   6 200 21 900
Cluj   6 000 20 200
Iași   4 200 12 500
Nivel național   5 200 16 300
UE 28 19 800 29 000

 

PIB — produsul intern brut. Sursa: Ibidem.

Din această perspectivă, voi sublinia că între Iași și Timișoara există de foarte mult timp o inedită și remarcabilă complementaritate culturală și economică. Deși sunt situate la o distanță considerabilă, capitala Moldovei și capitala Banatului reprezintă, de peste un secol, componentele unui mix transregional extrem de coeziv și de benefic. Să nu uităm că la Universitatea din Iași a fost introdus, pentru prima oară pe actualul teritoriu al țării noastre, un curs de filosofie predat în limba română. Iar titularul acestui curs a fost Eftimie Murgu, marele cărturar bănățean. După cum n-ar trebui să uităm că Mihai Eminescu a venit pentru prima oară la Timișoara în 1867, pentru a-și vizita un frate și pentru a se întâlni cu Iulian Grozescu, un cunoscut poet bănățean, și cu intelectualii bănățeni care publicau în revista „Familia”.

Evident, complementaritatea culturală a moldovenilor și a bănățenilor nu implică doar asemenea exemple. Această complementaritate poate fi constatată la tot pasul pe străzile atât de populate ale Timișoarei de azi. Fără îndoială, Timișoara a reprezentat și reprezintă pentru moldoveni, și nu numai, o mare oportunitate în ceea ce privește nivelul de trai și practicarea unor meserii care presupun activitate calificată. Pe de altă parte, într-un oraș atât de dinamic în ceea ce privește dezvoltarea economică și atât de tolerant, așa cum a fost și cum este Timișoara, oamenii care vin dintr-un alt capăt al țării pentru a munci și a prospera au fost și vor fi întotdeauna bine primiți.

În aceste circumstanțe, interconectarea Iașului și a Timișoarei printr-o linie aeriană reprezintă un fapt remarcabil în ceea ce privește dezvoltarea cooperării culturale și economice dintre aceste orașe atât de importante. Desigur, fructificarea imenselor oportunități pe care le generează interconectarea Iașului și a Timișoarei implică mult mai mult decât o linie aeriană. Pe lângă aceasta, este nevoie și de o autostradă și de o linie ferată performantă, care să interconecteze aceste orașe românești de înalt nivel. Să sperăm că cei care guvernează acum România vor concretiza în timp real acest proiect atât de benefic la nivel național și european.

Sursa: 1. Ioan Munteanu, Rodica Munteanu, Universitatea de Vest din Timișoara, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004, p.13–14.

LĂSAȚI UN MESAJ