Iașul și Timișoara, două orașe complementare, de înalt nivel

1240

Folosind o sintagmă utilizată de Lucian Blaga pentru a compara scriitorii, putem afirma, fără niciun dubiu, că Iașul și Timișoara reprezintă, alături de București și de Cluj, orașe de înalt nivel comparativ cu celelalte orașe românești.

Înainte de orice, Clujul, Timișoara, Iașul și Bucureștiul au devenit centre universitare de foarte mult timp. După cum este cunoscut, prima universitate din Cluj, Colegiul Iezuit, a fost înființată în 1581 de către Ștefan Bathory, Principe al Transilvaniei și Rege al Poloniei. Iar a doua instituție universitară de pe actualul teritoriu al României a fost înființată la Timișoara, în 1841. Însă această universitate, în care se studiau  filosofia și dreptul, a fost desființată, din păcate, de către autoritățile vieneze, din cauza participării studenților timișoreni la dramaticele evenimente din 1848. (1) În ceea ce privește actualele universități din Iași și din București, aceastea au fost înființate de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, după formarea Principatelor Unite, mai întâi la Iași (1860) și apoi la București (1864). Ar mai fi de adăugat că Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea Politehnica din Timișoara au fost înființate la scurt timp după constituirea României Mari, în 1919 și în 1920.

În acest context istoric, Bucureștiul, Iașul, Clujul și Timișoara și-au onorat blazonul de centre universitare de elită în secolul care a trecut de la Marea Unire. Să nu uităm că în aceste centre universitare s-a instruit și s-a format marea majoritate a specialiștilor și a intelectualilor care au contribuit în mod decisiv la dezvoltarea culturală, socială și economică a României în perioada inerbelică și în cea postbelică. Iar după 1989, când calitatea învățământului universitar românesc a scăzut îngrijorător, din cauza masificării acestuia, universitățile din București, Cluj, Iași și Timișoara și-au diversificat ofertele educaționale fără să facă rabat de la calitatea învățământului. Din acest motiv, prestigiul intern și extern al acestor universități a crescut, și nu a scăzut. Datele prezentate în continuare reflectă acest fapt.

Eșantion Studenți (2016/2017)
București 172 038
Cluj   67 262
Iași   53 174
Timișoara   40 002
Nivel național 531 586

 

Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul statistic al României 2017.

Într-adevăr, dacă analizăm datele din tabelul precedent, putem observa că numărul studenților din cele mai bune centre universitare românești reprezenta anul trecut 62,5% din numărul total al sudenților din România, deși în ultimile decenii au apărut în țara noastră foarte multe universități de o calitate îndoielnică în orașe lipsite de tradiție universitară.

Nota bene, statutul de centre universitare de elită a determinat o creștere a atractivității acestor orașe în ceea ce privește investitorii, tinerii și forța de muncă calificată din celelalte zone ale țării. Drept urmare, actuala criză demografică a afectat într-o măsură mult mai mică cei patru poli de dezvoltare ai României comparativ cu celelalte regiuni. Astfel, dacă populația țării noastre a scăzut cu 12,5% în perioada 2000–2017, această gravă disfuncție a afectat mult mai puțin județele Iași, Cluj și Timiș, precum și regiunea București–Ilfov.

 

 

 

Eșantion                    Populație
        2000        2017
București– Ilfov   2 285 544   2 287 347
Iași      836 255      789 977
Cluj      723 939      702 904
Timiș      689 765      698 201
Nivel național 22 455 485 19 644 350

 

Sursa: www.ec.europa.eu/eurostat.

Din același motiv, natalitatea a crescut semnificativ în regiunea București–Ilfov și în județele Timiș și Cluj, dar a scăzut în județul Iași, din cauza migrației interne și externe a tinerilor. Cu toate acestea, județul Iași a beneficiat în 2016 de un nivel al ratei natalității mult mai mare comparativ cu nivelurile naționale și europene ale acestui indicator: 12 vs 10,2 (10,1) nou-născuți la 1000 de locuitori.

Eșantion         Rata natalității
     2000     2016
Iași 13,6 12,0
București– Ilfov   7,9 10,7
Timiș   9,1 10,5
Cluj   8,6 10,1
Nivel național 10,4 10,2
UE 28 10,6 10,1

 

Sursa: Ibidem

Nu în ultimul rând, este de semnalat faptul că regiunea București–Ilfov și județul Timiș ocupă primele locuri într-un clasament alcătuit de Eurostat în funcție de nivelul produsului intern brut pe locuitor, cuantificat în euro pps (euro pps este o monedă convențională care are aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE 28). În același clasament, județul Cluj este cel mai bine plasat județ din Transilvania, iar județul Iași, din Moldova.

Eșantion PIB pe locuitor (euro pps)
       2000       2015
București– Ilfov 11 300 39 200
Timiș   6 200 21 900
Cluj   6 000 20 200
Iași   4 200 12 500
Nivel național   5 200 16 300
UE 28 19 800 29 000

 

PIB — produsul intern brut. Sursa: Ibidem.

Din această perspectivă, voi sublinia că între Iași și Timișoara există de foarte mult timp o inedită și remarcabilă complementaritate culturală și economică. Deși sunt situate la o distanță considerabilă, capitala Moldovei și capitala Banatului reprezintă, de peste un secol, componentele unui mix transregional extrem de coeziv și de benefic. Să nu uităm că la Universitatea din Iași a fost introdus, pentru prima oară pe actualul teritoriu al țării noastre, un curs de filosofie predat în limba română. Iar titularul acestui curs a fost Eftimie Murgu, marele cărturar bănățean. După cum n-ar trebui să uităm că Mihai Eminescu a venit pentru prima oară la Timișoara în 1867, pentru a-și vizita un frate și pentru a se întâlni cu Iulian Grozescu, un cunoscut poet bănățean, și cu intelectualii bănățeni care publicau în revista „Familia”.

Evident, complementaritatea culturală a moldovenilor și a bănățenilor nu implică doar asemenea exemple. Această complementaritate poate fi constatată la tot pasul pe străzile atât de populate ale Timișoarei de azi. Fără îndoială, Timișoara a reprezentat și reprezintă pentru moldoveni, și nu numai, o mare oportunitate în ceea ce privește nivelul de trai și practicarea unor meserii care presupun activitate calificată. Pe de altă parte, într-un oraș atât de dinamic în ceea ce privește dezvoltarea economică și atât de tolerant, așa cum a fost și cum este Timișoara, oamenii care vin dintr-un alt capăt al țării pentru a munci și a prospera au fost și vor fi întotdeauna bine primiți.

În aceste circumstanțe, interconectarea Iașului și a Timișoarei printr-o linie aeriană reprezintă un fapt remarcabil în ceea ce privește dezvoltarea cooperării culturale și economice dintre aceste orașe atât de importante. Desigur, fructificarea imenselor oportunități pe care le generează interconectarea Iașului și a Timișoarei implică mult mai mult decât o linie aeriană. Pe lângă aceasta, este nevoie și de o autostradă și de o linie ferată performantă, care să interconecteze aceste orașe românești de înalt nivel. Să sperăm că cei care guvernează acum România vor concretiza în timp real acest proiect atât de benefic la nivel național și european.

Sursa: 1. Ioan Munteanu, Rodica Munteanu, Universitatea de Vest din Timișoara, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004, p.13–14.

2 COMENTARII

  1. Academia Vasiliană(1634)
    sau Colegiul Vasilian a fost o instituție de învățământ superior din Moldova, fondată de catre domnitorul Vasile Lupu în 1634. Cu predare în limbă slavonă și latină, iar ulterior, greacă, avea sediul la biserica „Trei Ierarhi” din Iași, întemeiată în 1640 de Vasile Lupu, domnul Moldovei (1634 – 1653).

    Academia Vasiliană era organizată după modelul Academiei Movilă din Kiev (creată de mitropolitul Petru Movilă), de unde i-au și fost trimiși profesori. Numită și Școala mare domnească, a avut un rol însemnat în dezvoltarea culturală a Moldovei.

    Continuatoarea instituției, Academia Domnească din Iași, înființată la 1707, și-a încetat activitatea în 1821. În locul ei s-a înființat, în 1828, Gimnaziul Vasilian, care a funcționat pînă în anul 1835. În continuare, a luat ființă tot aici Academia Mihăileană.
    Aici institutia a fost infiintata de …români. În 3 limbi. Ok?
    Apoi: moldovenii nu muncesc sau emigrat la Timisoara. Deocamdată ieseanul Iulian Dascălu construieste la Tm Iulius Town ( open ville) si blocul de 155 metri. Nu a emigrat. E in Iasi si face o investitie de inca 335 mil euro aici in Iasi plus una de un miliard la Romexpo Bucuresti.
    Cei 67000 de stud din Cluj sunt 50000 iar cei 60000 din Iasi sunt chiar 60000.
    Recititi statisticile(eurostat) si in legatură cu studentii si cu populatia dar si cu propaganda mincinoasa de Cluj. A propos! Cu IT-istii. Si multe alte abureli.
    Oameni buni , voi treceti Carpatii?
    Duminica trecuta eram la Timisoara, orasul natal al sotiei mele, iar in farmacia de unde am cumparat o pastila mi s-a refuzat un pahar cu apă. Pt ca am vorbit moldoveneste! „-Nu avem apă. Cumparati! Aici nu curge apă si bidonul aparatului e gol. ” in City Mall. Parca asa se numeste.
    Am vizitat orasul. Doar catedrala e românească, blocurile comuniste si Iulius Town care e un santier al iesenilor. In rest e un oras facut de nemti si retrocedat lor de parcă ar fi in Germania. Si timisorenii viseaza la intoarcerea nemtilor. Nimic din viata de acolo nu arata ceva românesc. Ba da! Ura fata de moldoveni si bucuresteni.
    Ca si Clujenii, care se fălesc cu ce au creat austro-ungarii si timisorenii se lauda, ce-i drept mai moderat, cu cladiri nemtesti. Si sibienii si brasovenii si altii. Dar romanii de acolo au creat ceva? Un Bucuresti? Un Iasi? O Constanta ceva? Ceva românesc in afara de ură? Ură fată de alti români? Si fală cu ce au creat altii? Nu am vazut nici o punte intre Banat , Crisana, Transilvania şi Moldova sau Oltenia, Muntenia, ori Dobrogea. În schimb am vazut români care vorbeau maghiară cu maghiarii, pt ca eu sa nu inteleg ce spun. Dar am intalnit in benzinarie in Tg Secuiesc, maghiar care si-a cerut scuze ca a vorbit maghiara cu mine cand am intrat sa platesc, apoi a vorbit doar română cat am fost inauntru. În România!!!!
    Am vazut ură pentru ca sunt din Iaşi si mi-am dorit conditii mai bune de cazare in pensiuni prezentate de proprietari ca fiind lux(2 pensiuni in Orsova) si erau două zoaie la pret de 5 stele fara minime conditii de confort. Refuzul nostru a fost tratat ca ofensă.
    Prin comparatie la Bucuresti in conditii de 4 stele am platit 140 lei/ noapte, cu mic dejun,lapte, fursecuri, fructe ceaiuri si cafele la discretie, pe Stirbei Vodă la o casa superbă. Ce-i drept si in Timisoara la 180 de lei pe noapte am reusit sa gasim conditii decente, evident doar pentru somnic, fară mic dejun, la proprietari….nemti!
    Nu e nici o punte peste Carpati, să stiti! Când cei de acolo aud de noi, ceilalți, din Prima Românie, îşi dau ochii peste cap, ne vorbesc de sus şi nu isi cred ochilor ca avem 2 mâini, 2 picioare, respirăm ba chiar si mergem si aratam ca niste oameni.
    Cineva se plangea ca i-au plecat copiii in Germania sa munceasca pt ca aici nu se mai poate. I-am raspuns ca la Iasi se traieste bine si ca eu nu tre sa merg in Germania sa muncesc si l-am invitat la Iasi sa vina cu copiii sa vada cum e. Raspunsul a fost halucinant: „-E prea departe Iasiul”. Si intrebarea mea, fireasca, a fost: „- Germania e mai aproape?”.Da ,domnule, Iasiul e in Siberia si Bucurestiul în desertul Gobi.
    Cineva din Cluj striga, si se lovea cu barosul in piept că în scurt timp vor fi mai tari ca Bucurestiul ! Ferească Dumnezeu de asemenea minti infierbântate! Acum două saptămâni am vazut cu ochii mei un cartier nou pentru IT- isti ,construit pentru cateva multinationale si angajatii lor, urias! Cât un oras mare. Cum pot unii sa debiteze atatea tâmpenii, când azi, în Bucuresti bagi toate marile orase si mai ramane loc? Iar nivelul de trai e mult peste restul țării.
    În consecință: Dragi români, de pe oriunde ati fi, România e mai mică decat un oras mediu din China! Lasati orgoliile, ura, dispretul, nu mai asteptati sa vină nemtii, ungurii, americanii…etc! Nu mai numarati cati sunteti in satele de cate 300 de mii de loc. Numarati milioanele! Luati si va faceti treaba in patratica voastră, faceți punți intre voi si cei mai apropiati voua, iar din aproape in aproape, cu dragoste si trudă, veti trece si Carpatii de la vest spre Est si Nord spre Sud. Daca nu v-ati nascut cu sange german, unguresc , etc, nu veti primi paharul cu apă în țara lor.

  2. Iasul a recuperat in ultimii anii din ecartul economic fata de restul tarii,dar distanta geografica fata de granita de vest, si lipsa unei infrastructuri rutiere si feroviare care sa il faca mai accesibil pentru marile investitii industriale il va tine inca multi ani in urma,din punct de vedere al PIB/locuitor.Suntem departe de traseele majore economice din Europa,deocamdata Iasul e un capat de linie.Daca vreodata Ucraina si R.Moldova ar iesi din zona gri in care se afla,da,atunci Iasul ar deveni mai interesant ca loc de productie si tranzit.
    Complexele de superioritate ale unor ardeleni sau banateni fata de moldoveni le-am trait pe propria piele sunt absolut penibile si provin in general din lipsa de educatie.Un om cu minime cunostinte in istoria Romaniei si cu o doza normala de bun simt nu debiteaza si nici macar gandeste tampenii despre cat de superiori ar fi unii romani fata de altii.Oricum ar fi pacat sa generalizam,am cunoscut multi ardeleni si banateni faini,cei care au ceva in cap inteleg cauza reala a subdezvoltarii economice din Moldova si implicit a tot ceea ce deriva din ea.Din pacate ,si aici ma refer doar din punct de vedere economic,noi nu am avut sansa unor comunitati germane sau maghiare care ne fi tinut cat de cat conectati la ce s-a intamplat in Europa,nu am avut sansa unei administratii austro-ungare ci turco-greco-ruse,gradul de urbanizare a fost si este mai mic.Cireasa de pe tort a fost pusa la Unirea din 1859 cand Moldova a renuntat la capitala,de atunci marile investitii s-au concentrat in sud.Exista clar un decalaj de civilizatie urbana,de mentalitati,dar sa privim obiectiv cauzele acestor efecte.
    Legat de Timisoara ,cred ca oricare dintre noi ar trebui sa le multumeasca timisorenilor pentru ce au facut in 89.Asta cu ce a facut sau nu Dascalu si de unde e el e mai putin important,Dascalu merge si construieste acolo unde poate face bani.
    In general,ar fi bine sa privim mai echilibrat si obiectiv situatia,si s-o analizam prin prisma cunoasterii si nu a presupunerilor,stirilor de la ora 5 si parerilor preconcepute

Dă-i un răspuns lui Stef Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.