Gara de Nord, renovată, pasaje feroviare noi si traseu SF până la aeroport. Acestea sunt noile/vechile minciuni politice cu iz electoral livrate bănățenilor

199

Așa cum v-am prezentat în numărul trecut al săptămânalului nostru, campania electorală scoate din sertar mari proiecte și obiective promise de ani buni pentru locuitorii din vestul țării. Infrastructura feroviară, care se va dezvolta atât în Timișoara, cât și în zonele de graniță cu vestul Europei, are nevoie, și ea, urgent de investiții. Dacă înainte de anii ’90 trenurile care plecau din Timișoara ajungeau în București în 9 ore, acum călătorii pierd chiar și 12 ore pentru a ajunge în capitală. Sunt, pe traseu, 70 de puncte unde trenurile merg cu restricții de viteză, 10–15 km/h, din cauza șinelor degradate. De asemenea, este o necesitate să dezvoltăm culoare europene de trafic feroviar, atât de marfă cât și de călători. Iar Timișoara este un punct central al acestora, așa că și pentru orașul de pe Bega sunt planuri mari… momentan pe hârtie.

Modernizarea Gării de Nord, o veșnică promisiune
Reabilitarea Gării de Nord din Timișoara este o promisiune veche a tuturor premierilor sau a miniștrilor Transporturile de cel puțin 10 ani. Fiecare oficial care ajungea în Timișoara spunea că stația va fi modernizată, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Prima clădire a gării a fost construită între anii 1897 și 1899, iar numele ei inițial a fost Josefstadter Bahnhof sau Jozsefvaros Indohaz, în traducere: Gara din Iosefin, după numele cartierului timișorean Iosefin, în care se află. După Unirea Banatului cu România și instaurarea administrației românești la Timișoara, în 1919, gara a fost redenumită în Gara Domnița Elena, nume pe care l-a purtat până la Al Doilea Război Mondial. În timpul războiului a fost puternic bombardată de aviația aliată. Reconstrucția s-a făcut după planurile inițiale, însă în jurul anilor ’70 a fost modernizată și stilul arhitectural schimbat (din 1976). Aspectul este cel actual, dar, după prăbușirea regimului comunist, stația de trenuri din vest a fost lăsată uitării. Nu s-a mai investit aproape nimic în modernizarea gării, şi acum poarta oraşului este criticată de toţi cei ce ne calcă pragul.

În afară de o zugrăveală pe exterior și în zona casieriilor, la gară nu s-a făcut nimic. În 2019, CFR SA a lansat o licitație pentru „Reabilitare faţadă, reparaţii platforme, iluminat, acces intrări în clădirea de călători staţia CF Timişoara Nord şi reparaţii acces peron linia 1+acces tunel pietonal (proiectare şi execuţie)”.

Potrivit caietului de sarcini, se vor executa: lucrări de consolidare a elementelor structurale, lucrări de reabilitare termică, precum și modernizarea finisajului exterior, realizarea unei instalații centralizate de ventilație, lucrări de amenajare a piațetei gării, lucrări de intervenții la peronul liniei 1 și la tunelul pietonal.
Licitația nu a avut sorți de izbândă. Din nou s-au blocat lucrurile, așa cum s-a întâmplat din 2003 încoace, de când se încercă reabilitarea și modernizarea „porții” de intrare în Timișoara.

Teoretic, statul avea banii necesari pentru reabilitare din 2003, când Compania Naţională de Căi Ferate SA a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de euro, de la BERD, finanţarea fiind garantată de către România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, pentru execuţia de lucrări de modernizare a cinci mari staţii de cale ferată din ţară — Constanţa, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova —, precum şi pentru servicii legate de supervizarea lucrărilor, care au fost atribuite de la Bucureşti. Dacă în cazul celorlalte patru staţii CFR lucrurile au fost puse în practică întocmai, la Timişoara s-au împotmolit din cauza neînţelegerilor cu antreprenorii. Banii au rămas la dispoziţia statului român până în 2013, când perioada de acordare a expirat.

Teoretic, proiectul de modernizare a Gării de Nord Timişoara a rămas acelaşi, vizând refacerea faţadei clădirii, construirea unui lift exterior de sticlă, construirea şi amenajarea unor spaţii comerciale, modernizarea zonelor publice, a intrărilor, a pasajelor subterane, a grupurilor sanitare din zonă şi a caselor de bilete.

Acum, mai marii Ministerului Transporturilor anunță că au lansat o nouă licitație. De fapt, nu s-a schimbat nimmic, nici măcar valoarea investiției. Astfel, pe platforma de achiziții publice apare din nou obectivul „Reabilitare fatadă, reparații platforme, iluminat, acces intrări în Clădirea de călători stația CF TIMIȘOARA NORD și reparații acces peron linia 1 + acces tunel pietonal”. Investiția se ridică la 17.572.050 lei, fără TVA, ceea ce presupune realizarea proiectării și a execuției.

Pasaje suspendate pentru trenuri, la Timișoara
În domeniul feroviar, Ministerul Transporturilor are de gând să ridice mai multe pasaje CF suspendate în Timișoara. Câte unul pe străzile Gheorghe Adam și Enric Baader și unul, de legătură, între arterele Comoarei și Radu de la Afumați. În Calea Aradului va apărea și o haltă pentru călători, iar Aeroportul Internațional Timișoara ar urma să fie conectat la rețeaua de căi ferate.

„Am prezentat un portofoliu de proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de transporturi rutiere și feroviare din regiunea de vest, în general, și în special din județul Timiș. S-a încheiat și un protocol, între Primăria Timișoara, pe de-o parte, și CFR, pe de altă parte. Am spus care este motivul pentru care a fost nevoie de încheierea acestui protocol de colaborare și susținere a implementării proiectului important de modernizare de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad. Sunt 35 de kilometri pe raza județului Timiș, 28 pe raza administrativă a județului Arad. Am semnat, în urmă cu două luni, un protocol identic cu Primăria Cluj-Napoca și Primăria Oradea, pentru modernizarea liniei de cale ferată Cluj – Oradea – Episcopia Bihorului. În câteva luni am semnat avize, acorduri, avize de mediu. Undeva, prin luna septembrie, vom scoate la licitație proiectare și execuție acest obiectiv în valoare de peste 7,5 miliarde de lei. 166 de kilometri, modernizat! Sunt convins că semnarea acestui protocol va duce la o colaborare mai bună între cele două instituții”, a declarat Lucian Bode, în cadrul ultimei vizite la Timișoara.

Un alt proiect extrem de important pentru Timișoara este realizarea conexiunii feroviare dintre oraș și Aeroportul Internațional  „Traian Vuia”.
Proiectul „Realizare conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional Traian Vuia, Timișoara” a fost scos la licitație, la începutul acestei luni. Se caută proiectant pentru studii de prefezabilitate și de fezabilitate, Regionala CFR Timișoara punând la bătaie 1,7 milioane de lei pentru întocmirea documentelor.

„În momentul de față, accesul la Aeroportul Traian Vuia Timișoara este asigurat numai printr-un drum cu două benzi, situație în care nu este asigurată fluența corespunzătoare a transportului de marfă și de persoane. Prin realizarea legăturii feroviare dintre Aeroportul Traian Vuia Timișoara și rețeaua feroviară națională, prin Stația CF Timișoara Est, se obține eficientizarea transportului prin fluidizarea transportului de călători, cu efecte evidente asupra economiei. Prin întocmirea unui studiu de fezabilitate care să ai aibă ca obiect asigurarea unei conexiuni feroviare între Aeroportul Traian Vuia Timișoara și rețeaua feroviară națională, prin Stația CF Timișoara Est, este posibilă studierea diferitelor posibilități de realizare a acestora, compararea din punct de vedere financiar a variantelor propuse ținând seama și de beneficiul adus de fiecare dintre variante, pentru alegerea celei mai convenabile soluții. În studiul de fezabilitate se vor analiza variante care vor lua în considerare racordarea în linia CF 217 Timișoara Est – Radna și variante care vor prevedea un traseu nou de cale ferată racordat din Stația CF Timișoara Est”, aflăm din explicațiile care însoțesc documentele licitației.

Traseul liniei CF care va lega orașul de pe Bega cu Aeroportul Internațional Timișoara va trece și prin comuna Giarmata Vii. Se va construi și o gară în apropierea aerogării. Termenul pentru depunerea ofertelor este 28 iulie. Apoi, studiul va indica valoarea investiției și timpul necesar acesteia.

Infrastructura feroviară care ne leagă de Occident
România trebuie să se alinieze spațiului comunitar, iar pentru asta este nevoie de construirea culoarelor care să ne lege de occident. Este inacceptabil ca trenurile internaționale care ies din România, prin vestul țării, să fie nevoite să circule cu viteze foarte mici și să treacă prin pasaje învechite. Acum, Ministerul Transporturilor promite urgentarea lucrărilor prevăzute în proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Paneuropean, pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, Tronsonul 2 și Tronsonul 3”.

„Acum, când mulți încep să înțeleagă că infrastructura feroviară nu trebuie pusă în plan secundar, vedem cât de importantă este rețeaua pe care o avem și care, în mod nedrept, nu a beneficiat de investiții pentru modernizare și dezvoltare. În condițiile noului Green Deal, promovat la nivelul Uniunii Europene, este de datoria noastră să finalizăm cât mai repede șantierele de infrastructură feroviară și să promovăm noi proiecte. De asemenea, vom concentra sume importante pentru refacerea rețelei existente, astfel încât să putem să creștem viteza de circulație pe infrastructura feroviară. Este bine că în cazul acestui important obiectiv de reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră –Curtici – Simeria, Lot 2B, am ajuns la un progres fizic de peste 45%. Am înțeles că plățile sunt la zi, văd că este un grad de mobilizare corespunzător, deci sunt create toate condițiile pentru ca termenul de finalizare stabilit pentru martie 2023 să poată să fie respectat. Sau poate antreprenorul ne face o surpriză plăcută și termină lucrările mai devreme”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Realizarea liniei duble de cale ferată Frontieră – Curtici – Arad a început încă din anul 2012. Șinele au o lungime de peste 41 de kilometri, iar valoarea lucrării, pentru acest segment, este de 315 milioane de euro.

 
 

LĂSAȚI UN MESAJ