De câțiva ani buni capitalele provinciilor noastre Timișoara și Novi Sad împart în mod formal titlul de capitală a culturii europene ce ar fi trebuit să aibe loc în acest an 2021. Mersul ciudat al lucrurilor a făcut că evenimentul să fie amânat. O fi de bine sau de rău? Urmează ca timpul să dea un verdict valid la această dilemă.
Vecinii sârbi de la Novi Sad vor ocupa acestă onorantă postură în anul ce vine, 2022. Iar noi cei din Timișoara am mai putea învăța și regla din mers câte ceva, în fugă, având la dispoziție încă un an.
Deși mult timp „coperarea strânsă” dintre cele două orașe a cam lâncezit fiind doar la nivel declarativ. A cum parcă într-un final se vede și altceva decât cunoscutele vorbe frumoase.
La Muzeul Național de Artă a avut loc, luni seara, în data de 26 iulie, vernisajul expoziției de pictură „Fenomene Europene în colecția Galeriei Matica Srpska” din Novi Sad. Evenimentul reprezintă primul rod concret al colaborării dintre cele două muzee de anvergură și anticipează șirul de manifestări din agenda capitalelor culturale europene, Novi Sad in 2022, respectiv Timișoara în 2023.
Cele două viitoare capitale culturale au avut de-a lungul istorie un parcurs destul de sinuos dar și asemănător. Sunt capitalele a două foste provincii central europene vecine și cu multe tradiții comune. Ba mai mult. Pentru o scurtă perioadă, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, au făcut parte din aceiași entitate administrativă cu capitala aici în Timișoara.
Evenimentul face parte și din șirul de manifestări dedicate Zilei Județului Timiș ce au loc chiar în aceste zile.
Lucrările sunt operele mai multor artiști sârbi din diferite generații, începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea și ajungând în contemporaneitate.
Cum e și firesc, tematica, tehnicile utilizate, stilurile artistice și mesajele pe care le transmit cuprind o paletă foarte largă, oferind o nesperată sinteză a întregii perioade. Cei patru curatori de la Novi Sad: Danilo Vuksanovic, Miroslava Zarkov, Luka Kulic si Stanislava Jovanovic Mindic au selectat cele mai reprezentative lucrări din patrimoniul Galeriei Matica srpska, pornind, fiecare, de la câte un concept din motto-ul ales pentru expoziție: libertate, moștenire, progres și diversitate. Întregul eveniment este centrat pe formularea acelor elemente care constituie, în viziunea curatorilor, expresia pregnantă a culturii europene. Libertatea e văzută în relație cu lupta pentru independență, moștenirea recapitulează mituri și simboluri biblice sau din panteonul antic grecesc, progresul este văzut drept consecința directă a iluminismului și opțiunii pentru raționalitate în timp ce diversitatea reprezintă încununarea tuturor acestor procese, oferindu-ne lecția la care aspiră întregul fenomen al capitalelor culturale europene. Organizarea expoziției în cadrul Muzeului National de Artă din Timișoara este rodul eforturilor Mihaelei Irimescu precum și a suportului logistic oferit de către Consiliul Județean Timiș.
La vernisaj au participat personalități de marcă ale vieții politice și culturale românești și sârbești: doamna Maja Gojković, Ministru al Culturii si Informației de la Belgrad și vicepremier al statului vecin, doamna dr. Tijana Palkovljević Bugarski, Director al Galeriei Matica srpska, respectiv dna Iulia Popovici, secretar de stat în Ministerul Culturii din România dar și Alin Nica, președinte al Consiliului Județean Timiș.
Expoziția a avut parte de o deschide pe cât de inedită pe atât de inspirată. Binecunoscutul actor timișorean Marko Adzic a interpretat un monolog din biografia marelui scriitor Miloš Crnjanski, care a avut o frumoasă copilărie și tinerețe timișoreană înainte de a deveni cetățean al Europei. În descrierea nuanțată dar și înfrumusețată a Timișoarei de început de secol apar acele semne ale europenismului incipient al acestor provincii central continentale. Fostul elev al liceului piarist evocă cu drag piața Unirii unde a copilărit și dascălii ce l-au format ca viitor diplomat, poet, crtic de artă.
Organizatorii speră ca nimeni interesat de cultura proviinciilor noastre să nu rateze întâlnirea cu pilonii de bază ai identității europene, așa cum au fost ei imaginați în pictura artiștilor sârbi.
„Este de dorit ca muzeele și instituțiile de cultură preocupate de a ține pasul cu trendurile și de a acționa în spiritul aspirațiilor contemporane să ia pulsul politicii culturale europene și prin programe proprii să ofere răspunsuri posibile la unele din problemele ce se ridică la nivel global. În anul pe care Parlamentul European și Consiliul Europei l-au declarat Anul moștenirii culturale europene, noi cei de la GAleria Matica Srpska, o instituție muzeală, ne-am pus în chip cât se poate de firesc întrebarea: Ce anume din colecțiile noastre aparține moștenirii culturale europene? În care din operele artistice pe care le adăpostim se regăsesc valori europene? Care din artiștii sârbi au învățat, la vremea lor, după cum spunea Rastko Petrović, să se exprime „europenește”?
De bună seamă, nu ne-am gândit la autori europeni, la maeștri străini, nici la temele europene și la reprezentările artistice ale acestora, ci la valorile pe care cultura europeană le adoptă drept moștenire iar Uniunea Europeană le promovează. A fost pentru noi un prilej de a privi colecția Galeriei Matica Srpska în afara epocilor, stilurilor, autorilor, temelor, și tehnicilor, sprea a reține în numeroasele opere pe care le păstrăm, mesajul lor. Ne-am pus întrebarea cum le vede publicul astăzi, respectiv ce conținuturi și semnificații degasjăm din ele noi, specialiștii, în spiritul vremii în care trăim și activăm.
Ideea montării expoziției „Fenomene europene în colecția Galeriei Matica Srpska” a luat naștere cu ocazia vizitei doamnei Sneška Kvejdlih Mihailović, se cretar general al instituției Europa Nostra, la Novi Sad, viitoarea capitală culturală europeană în anul 2022. Discutând despre programele posibile pe parcursul Anului moștenirii culturale europene, s-a pus tocmai problema locului valorilor europene în colecțiile galeriilor naționale, cum este Galeria Matica Srpska. Opera care în momentul acela mi s-a părut exemplul cel mai elocvent în acest sens a fost portretul lui Svetozar Miletić, o lucrare a lui Petar Dobrović din anul 1930. Este vorba de reprezentarea unui erou național, avocat, om politic și primar al municipalității Novi Sad. Pictat la comanda instituției Matica Srpska pentru Panteonul sârbilor celebri, în mărime supranaturală, acest portret are toate caracteristicile portretului de gală, dar se distingeprintr-o expresie artistică modernă în spiritul vremii în care a luat ființă. Alături de Svetozar Miletić, reprezentat stând în picioareîntr-un interior citadin, un loc proeminent îl ocupă imaginea tabloului de pe peretele încăperii, vestita operă a lui Eugène Delacroix, Libertatea pe baricade. Cu siguranță, opțiunea nu este întâmplătoare. Prin detaliul respectiv, Dobrović a scos în evidență concepția politică pe care cel reprezentat o nutrea, dar și apartenența proprie la seria artiștilor deveniți conștienți și angajați politic și național, dispuși ca prin arta lor să promoveze ideea pe care tabloul o vehiculează. Capodoperă a romantismului european ca o imagine a luptei poporului francez pentru eliberare, în acest citat este de fapt cuprins simbolul luptei tuturor straturilor societății pentru valorile adevărate și verificate ale libertății, egalității și prosperității societății civile.
Ca tablou în tablou, Libertatea pe baricade este, poate un exemplu direct al moștenirii europene în artas națională și în coelecțiile Galeriei Matica Srpska. Dar prezența ei în opera unui autor autohton este o mărturie a valorilor la care au năzuit și năzuiesc toate popoarele europene.
Autorul tabloului Petar Dobrović a recunoscut aceleași valori ca fiind fundamentale și la unul dintre luptătorii sârbi pentru libertatea națională, Miletić cel portretizat, drept pentru care a plasat, alături de chipul acestuia tabloul de faimă mondială a lui Delacroix.
La conceperea prezentei expoziții am optat pentru lucrul în echipă, pentru a face loc mai multor puncte de vedere, fiind încredințați că și aceasta este una dintre valorile europene, care prin pluralitatea de poziții, prin cultura dialogului, prin confruntarea părerilor duce la prezentarea unor rezultate general acceptabile. În aceste reflecții ale noastre despre valorile europene s-au impus patru fenomene sau teme cheie: libertatea, progresul, moștenirea și diversitatea.
Moștenirea cuprinsă în mituri și religii ca temeiuri ale culturii europene este terenul pe care, prin bogăția diversităților locale, a cutumelor și tradițiilor, ies la iveală defectele și virtuțile omului transpuse în narațiuni și imagini bine cunoscute tuturor.
Ca o a doua tema ni s-a impus Libertatea – libertatea ca ideal al națiunilor și cetățenilor, dar totodată și al artiștilor, al oamenilor de stiință și al filosofilor, ca o valoare care se cucerește, se apără și se promovează întruna.
Apoi Progresul ca aspirație perenă a popoarelor europene de a merge înainte, de a menține starea de competiție și de prosperitate, aspirație bazată pe educație, stiință, inventivitate și creativitate în vederea progresului întregului continent. Și în fine Diversitatea ca particularitate de bază a Europei, care reunește diferite națiuni, limbi, religii și opțiuni în vederea creării unei societăți mai tolerante și mai pline de înțelegere.
Astfel, am realizat o expoziție de un fel aparte, în care dialogheazăopere ale unor autori autohtoni și străini, mai cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, opere din epoci diferite, realizate în tehnici diferite. Publicului i se înfățișează și o posibilă perspectivăasupra valorilor și fenomenelor europene din punctul de vedere al specialiștilor Galeriei Matica Srpska, prin operele selectateîn ideea de a invita publicul la reflecție.”
Dr. Tijana Palkovljević Bugarski, consilier muzeistic
În loc de concluzie Luka Kulic face câteva aserțiuni despre rolul artei și culturii.
„Una din provocările cu care se confruntă astăzi muzeele este problema colecțiilor care se tot măresc și a modului în care diferitele obiecte dintr-o colecție pot fi analizate și interpretate astfel încât colecția să fie menținută, pe cât posibil, în sfera activității instituției dar și a atenției publicului. Într-o vreme când totul se accelerează, suntem martorii unei nevoi (artificial) create de necontenite noutăți, de surse proaspete de informație, ceea ce este valabil și pentru cultura în ansamblu. În acest cadru, muzeele sunt nevoite să descopere noi moduri interpretare a resurselor proprii și noi narațiuni prin care să atragă public nou și să-l păstreze pe cel existent, totul pentru a susține ceea ce a devenit, de fapt, o luptă pentru existență a instituției galeriilor sau muzeelor. Opera artistică este acompaniată de mai multe narațiuni, care pot fi povestite, dar și multiple semnificații care se pot aytribui acestora sau pot fi extrase din ele și tocmai acesta este unul din spațiile disponibile în care se poate clădi durabilitatea interesului pentru artă. Expozițiile pe probleme și cele tematice reprezintă un mijloc programatic prin care nu doar că se primenesc cunoștiințele despre artă și atitudinile față de ea, ci se marchează și timpul în care programul a luat ființă și a fost pus în legătură cu preocupările sociale actuale. Nevoia de asemenea programe este astăzi mai mare decât oricând iar contextul politico-culturologic actual face posibilă și chiar necesară reexaminarea tuturor caracteristicilor culturii și societății în care trăim.
Când reflectăm la contextul moștenirii culturale și istorice europene, se pune în mod firesc întrebarea: Ce este, de fapt, Europa? Este clar și a fost deja de atâtea ori repetat, că în acest cadru nu trebuie avută în vedere doar Uniunea Europeană, ci întregul continent european. Și mai corect fiind ca privirea să cuprindă și lumea din jur – întreaga Mediterană cu Africa și Asia, cu relațiile istorice și influențele civilizațiilor din afara continentului european, care și-au pus amprenta pe culturile Europei și au devenit parte integrantă a ei. Europa este astăzi, poate, continentul cel mai diversificat sub aspect etno-cultural, unde, în decursul unei perioade foarte lungi, s-au amestecat între ele numeroase neamuri și culturi.
Bogăția moștenirii culturale europene constă tocmai în această diversitate a moștenirii popoarelor vechi europene, africane și asiatice…
Iar adevărata noastră moștenire, ca europeni, este să reflectăm despre noi și despre alții, să ținem piept uitării, să ne străduim a înțelege, să ne respectăm reciproc și să empatizăm unii cu alții, să ne bucurăm de viață și să progresăm spre mai multă omenie. Aceasta înseamnă a fi european și aceasta însemnă a fi om.”
Expoziția va rămâne pe simeze până în 15 septembrie 2021, putând fi admirată, așa cum merită, de marți până duminică între orele 10-18.
