Fritz și „vrejul de fasole”. Primarul Timișoarei și președintele CJT visează sublim la peștera lui Ali Baba din Bruxelles!

    180

    Timișoara nu a fost lăsată pe dinafară în Planul Național de Redresare și Reziliență. În proiect este cuprinsă finanțarea Sănătății, a Traseului Revoluției și a unor muzee. Vor fi însă finanțate și câteva inițiative de digitalizare a instituțiilor publice.

    Primăria Timișoara ar putea atrage până la un milliard de euro. Dominic Fritz a declarat că a trimis la Guvern 45 de fișe de proiect pentru care ar dori finanțare prin PNRR.

    „Noi am făcut o analiză cam cum pușcă liniile de finanțare propuse de Guvern cu ideile noastre și am constatat că avem cam 24 de idei de proiect care au fost integrate în liniile de finanțare prevăzute de PNRR. Dacă facem un calcul, așa cum arată PNRR acum, o estimare realistă ar fi că 250 de milioane de euro, în următorii cinci ani, ar putea să fie absorbite de Timișoara. Asta este o sumă estimativă”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

    Finanțare pentru maternitate și pentru cel mai modern spital de copii

    Construirea unei noi maternități, care să aparțină Spitalului Municipal Timișoara, este un țel neatins încă de administrația orașului. Finanțarea de 300 de milioane de lei ar trebui să vină de la București, prin PNRR.

    Viitoarea maternitate va avea o suprafață de 25.000 de metri pătrați și cinci etaje. Aici vor fi disponibile 306 saloane pentru obstetrică-ginecologie, neonatologie, nou-născuți și ATI. De asemenea, medicii vor efectua aici și fertilizare in vitro.

    Tot prin PNRR, Primăria Timișoara speră să înceapă construirea unui centru oncologic și dotarea noului corp de clădire de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”, astfel ca unitatea să devină cea mai modernă din țară.

    „Un spital oncologic este absolut necear. Este prevăzut în PNRR. Noi credem că de investițiile în oncologie în Timișoara trebuie să beneficieze Spitalul Municipal. Avem (n.r. — proiecte în PNRR) și dotări la Spitalul de Copii. În următoarele luni vom finaliza pe bugetul local lucrările la noul corp al Spitalului de Copii, dar nu sunt incluse dotările. Vrem să obținem 12 milioane de euro pentru dotări, și spitalul să fie cel mai modern spital de copii din țară”, a explicat Fritz.

    Turism cu Traseul și Muzeul Revoluției

    În PNRR apare capitolul: „Restaurarea/reabilitarea a 10 monumente din județul Timiș (complexul Memorialul Revoluției — decembrie 1989), creionarea unui Traseu al Revoluției din 1989, reabilitarea și reamenajarea clădirii Asociației Memorialul Revoluției din Timișoara, promovarea proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii în Uniunea Europeană”.

    Tot în acest plan au fost identificate nouă puncte ce vor constitui traseul. Pentru realizarea Traseului Revoluției, care ar trebui să fie gata în 2023, s-ar aloca 4 milioane de euro.

    Acestea sunt: Piața Maria – Podul Maria – Piața Victoriei – Piața Libertății – Piața Sfântul Gherghe – Prefectura – Podul Decebal – Parcul Poporului – Cimitirul Eroilor. Traseul propus a creat deja unele nemulțumiri în rândul revoluționarilor. Rămâne de văzut care va fi proiectul final.

    În corelare cu proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii devine indispensabilă crearea unor programe atractive în domeniul turismului și inventarierea principalelor obiective turistice. În acest context, un pilon principal este crearea/dezvoltarea unui Program de valorificare a patrimoniului cultural local al Revoluției din 1989, inclusiv în format digital, și promovarea acestuia în mediul online. Acest program va avea patru elemente, implementarea acestora intrând în sarcina Primăriei Municipiului Timișoara.

    „Acest traseu îl vom valorifica prin reamenajarea spațiilor publice, a locurilor fierbinţi ale acelor zile din decembrie 1989: Piața Maria, Podul Maria, Piața Victoriei (zona dintre Primărie şi Catedrală este una dintre cele mai fierbinţi pe harta Revoluţiei), Opera (Palatul Culturii), Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, fostul sediu judeţean al PCR (actuala Prefectură), Podul Decebal, Parcul Poporului și Complexul Memorial din Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei”, se arată în proiect.

    Memoria Revoluției este reflectată în spațiul public doar prin monumente de for public amplasate punctual în zonele relevante pentru evenimentele din 1989. Valorile Revoluției nu se reflectă în spațiul public, dincolo de o comemorare a evenimentelor, spațiile urbane aferente nu oferă o calitate urbană care să permită locuitorilor și vizitatorilor parcurgerea traseului pe jos sau cu bicicleta, opririle în siguranță, petrecerea timpului în punctele de oprire, comunicarea informațiilor despre Revoluția din 1989. Infrastructura spațiului public din zonele marcante ale Revoluției are nevoie de o modernizare și de un mod de a marca evenimentele Revoluției ca parte a experienței de zi cu zi a orașului, respectiv a Capitalei Culturale Europene 2021/2023.

    „Punctele în care s-a petrecut schimbarea României în 1989 vor deveni punctele din care va începe transformarea Timișoarei, odată cu Capitala Culturală Europeană. Aceste spații devin proiecte-pilot pentru spațiul public timișorean și se transformă în exemple de bună practică privind accesibilitatea, ambientul urban, iluminatul public și ambiental, signaletica și marcajul, accesibilitatea velo și pietonală, marcajul turistic, documentarea istorică. În combinație cu tehnologia AR, efectul de documentare și experiența directă a evenimentelor din 1989 în locurile reale de desfășurare devin parte din experiența Timișoara Capitală Culturală, aducând tehnologia în prim plan. Sistemul de iluminat ambiental specific traseului va folosi tehnică de ultimă generație, bazată pe tehnologie IoT, senzori de mișcare și lumină, transformând experiența acestor spații istorice pentru publicul timișorean și international”, este planul de la București.

    Va fi o Românie atractivă pentru turiști

    „Prin PNRR am ales să încurajăm turismul de destinație, punem în valoare obiective și rute prea puțin scoase din cutie până acum. Vom avea adevărate comori de descoperit: 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii; vor mai fi puse în valoare 30 castele, 95 de biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 de fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 de obiective gastronomice și multe altele.
    O Românie modernă și europeană nu poate să se dezvolte drept decât dacă generațiile viitoare sunt conștiente de ororile trecutului, de aceea, pentru prima oară într-un program guvernamental, sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației”, arată guvernanții în proiect.
    „Proiectul își propune crearea unor centre muzeale diferite de cele existente în România. Aceste muzee vor deveni centrul comunității în care vor fi construite/revitalizate, fiind spații în care vizitatorii sunt primiți cu ușile larg deschise, vor fi lăcașurile co-creării, ale interactivității și ale educației non-formale. Proiectul își propune modernizarea și crearea muzeelor memoriei (…) prin care România democratică și europeană onorează memoria victimelor totalitarismelor și educă generațiile tinere”, sunt explicațiile noilor idei despre muzee și memoriale.

    Digitalizarea propusă în PNRR îl nemulțumește pe Fritz
    Un alt capitol pe care se pune mult accent în PNRR este digitalizarea instituțiilor publice. Se propune o alocare de 470 de milioane de euro, în total. Municipiile reședință de județ, cum este și Timișoara, primesc câte 11,4 milioane de euro. „Sunt nemulțumit că aceste fonduri se împart egal la toate cele 41 de municipii reședință de județ, indiferent cât de mare este municipiul. Nu știu dacă este în spriritul competitivității. Sper că acest sitem poate fi analizat încă odată. Nu este ultimul cuvânt, pentru că banii ce nu sunt absorbiți din această sumă, nu toate orașele vor avea proiecte în această sumă, vor putea fi redistribuiți într-o etapă a doua. Noi ne pregătim pentru această tură doi”, a declatat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

    Primăria Timișoara s-a înscris în PNRR cu mai multe proiecte din Sănătate, Cultură și Educație și speră că va primi finanțare.

    LĂSAȚI UN MESAJ