Fără spitale de ultimă generație, Banatul rămâne cu ,,cârpelile” obișnuite în sănătate

303

Așa cum v-am promis în numărul trecut al publicației noastre, în această săptămână analizăm bugetul județului Timiș pe anul 2020. Dacă săptămâna trecută am vorbit de unele mari investiții amânate ani la rând, azi vom vorbi despre sănătate, cultură și dezvoltarea rețelei de 1.200 de kilometri de drumuri județene.

„Bugetul Consiliului Județean Timiș, pentru anul 2020, este unul al dezvoltării. Deși Guvernul Orban a încercat să ne faulteze și a tăiat 25 de milioane de lei de la proiectele sociale, ne-am regrupat. Alături de specialiștii CJ Timiș, am regândit toată strategia și pot anunța acum că avem fondurile necesare ca să finalizăm investițiile demarate, dar și ca să lansăm noi proiecte pentru județ”, a transmis președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, la prezentarea publică a bugetului pentru anul 2020.

Județul beneficiază, anul acesta, de 657 de milioane de lei.
Iată cum este împărțit bugetul pentru investiții:
— Educație: 25 de milioane de lei, pentru întreținere și funcționare;
— Sănătate: 21 de milioane de lei;
— Drumuri județene: aproximativ 170 de milioane de lei;
— Instituții de cultură: 45 de milioane de lei;
— Culte religioase: 2,5 milioane de lei, pentru lucrări de reparații la biserici.

Sănătatea, un punct important pentru regiune
Una dintre investițiile despre care se vorbește de ani buni este cea în reabilitarea Clinicii de Urologie și a secției ATI aferente, pentru efectuarea transplantului renal. Ei bine, proiectul a început să prindă contur acum doi ani, dar nici în prezent nu se efectuează transplantul atât de necesar zecilor de mii de oameni.

În 2018, reprezentanții Spitalului Județean și ai Consiliului Județean Timiș au semnat contractul, în valoare de 1,2 milioane de euro, cu firma care a câștigat licitația pentru amenajarea Secției de Urologie și Compartimentului pentru transplant renal.

Ultima dată când s-a realizat un transplant renal la Timișoara a fost în 2006, după care, în 2007, România a intrat în Uniunea Europeană. Aceste intervenții nu au mai putut fi posibile deoarece nu s-au mai respectat condițiile impuse.

Primul transplant renal din Romania a fost efectuat acum 40 de ani, la București, al doilea fiind realizat la Timișoara. Astăzi, s-a semnat un contract în urma căruia se va reînființa Centrul de Transplant Renal de la Spitalul Județean, după ce întreaga Secție de Urologie a spitalului va fi reabilitată.

„Începem demersurile pentru acreditări începând de astăzi. Partea de infrastructură este realizată pe banii Consiliului Județean, la standarde europene, deci, din acest punct de vedere, nu vom întâmpina nicio dificultate, iar la partea de resurse umane dl dr. Alin Cumpănaș, care actualmente este șeful Secției de Urologie, are datoria medicală și morală să realizeze toate demersurile și toate condițiile pentru acreditarea din punct de vedere medical a Secției pentru Transplant Renal”, a declarat fostul manager al Spitalului Județean din Timișoara, Marius Craina.

„Este unul dintre cele mai importante proiecte pe care-l desfășoară Spitalul Județean din Timișoara, și cu fonduri din bugetul Consiliului Județean Timiș, discutăm de un proiect de o valoare de 5,2 milioane de lei, cu tot cu TVA, un proiect foarte important prin prisma domeniului de activitate, prin prisma faptului că vom putea, în momentul încheierii lucrărilor, contractul având o durată de 24 de luni, să discutăm de reluarea transplantului renal. Avem specialiști în cadrul acestui departament și sunt ferm convins că vom reuși să repunem în valoare activitatea lor profesională”, a spus Călin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș.

„Noi, nefrologii, suntem cei care beneficiem de transplant, urologii sunt cei care fac transplantul. Noi beneficiem de transplant, și, prin asta, reușim să reducem necesitatea de dializă, ceea ce este un lucru foarte important și mult mai puțin costisitor și cu supraviețuire mult mai bună pentru bolnav. Eu sper să avem o echipa entuziastă de urologi, entuziasmul nefrologilor l-am avut dintotdeauna, și, din momentul în care, în sfârșit, avem condițiile optime de pornire a acestei activități, eu sper ca Timișoara să revină în topul asistenței medicale uro-nefrologice din România și nu numai din România”, a spus prof. dr. Schiller Adalbert, medic primar nefrologie și medicină internă, Spitalul Județean din Timișoara.

„Transplantul renal înseamnă, automat, și imunosupresie, tratament imunosupresor. Adică a lua un organ de la un donator și a-l pune în organismul primitorului înseamnă, automat, o reacție din partea sistemului imun al primitorului, și atunci, pentru a putea fi acceptat acest organ implantat, avem nevoie de tratament cu imunosupresoare, adică de reducere a răspunsului imun al organismului primitorului. Din motivul ăsta, condițiile, acolo, trebuie sa fie mult peste cele dintr-o secție chirurgicală obișnuită. Dincolo de partea de construcție, trebuie să construim echipele și să sudăm echipele în sine. Transplantul renal în străinătate este o procedură de rutină: sunt centre în care se fac aceste proceduri fără niciun fel de probleme, au oameni antrenați, sunt niște circuite bine puse la punct, niște echipe sudate, niște protocoale și, dacă reușim să le implementăm, sigur vom reuși”, a spus Alin Cumpănaș, medic primar urolog, Clinica de Urologie a Spitalului Județean Timișoara.

Tot în urmă cu doi ani, autoritățile anunțau: „În circa un an și jumătate Clinica de Urologie a Spitalului Județean din Timișoara va fi modernizată în proporție de 100% și va reprezenta cea mai modernă unitate de urologie din întreaga țară. După finalizarea reabilitării Secției de Urologie, vor putea fi reluate procedurile de transplant renal, adică peste doi ani. Momentan, în România, doar la București se mai efectuează transplant renal, centrul din Cluj fiind, de asemenea, închis”.

Au existat însă probleme cu constructorul. După ce firma a început lucrările, a intrat în faliment. CJ Timiș a fost nevoit să organizeze altă licitație. Așa se face că, nici la început de an 2020, Clinica de Urologie nu este modernizată și nici transplantul nu se efectueză încă. Proiectul beneficiază, anul acesta, de aproape 2,5 milioane de lei.
Cultura, investiții în așteptare

Castelul Huniade, cea mai veche clădire din Timișoara, este în continuare închis turiștilor. De aproape 14 ani autoritățile județene se chinuie să restaureze palatul din centrul orașului și nu reușesc. Problemele legate de proiectare sau birocrația au făcut ca, astăzi, turiștii să aibă accesul interzis în castel.

Până acum s-a făcut o reabilitare a părții de nord-vest, însă mai este mult de lucru. În februarie, liderul CJ Timiș spunea că există șanse ca în anul 2021 castelul să fie deschis parțial.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, a declarat că la Castelul Huniade din Timişoara, în care ar trebui să funcţioneze Muzeul Naţional al Banatului, ar putea începe în acest an lucrările de reabilitare care să permită deschiderea parţială a acestuia pentru anul Capitalei Culturale Europene, 2021. În acest moment, se așteaptă documentaţia de la Institutul Naţional de Patrimoniu.

„Am reuşit un parteneriat cu Institutul Naţional de Patrimoniu, specialişti care vor realiza documentaţia pentru studiul de fezabilitate-proiectare pentru acest important obiectiv cultural. În momentul realizării acestei documentaţii, CJ o va prelua şi va demara licitaţia pentru execuţia propriu-zisă, pentru a-l putea deschide publicului. De peste 10 ani este în reabilitare acest obiectiv. Eu am reuşit să închid aceste lucrări şi să recepţionăm aripa de nord-vest, unde, în acest moment, nu mai avem probleme. Am fost blocaţi — la un moment dat am pierdut şi un proiect pe fonduri europene, în mandatul precedent, din cauza faptului că era în lucru acea aripă de nord-vest”, a afirmat Călin Dobra.

În bugetul de anul acesta, Muzeul Banatului primește o finanțare de 2,8 milioane de lei. O bună parte din bani merge tot către castel, mai exact către conservarea și restaurarea Donjonului Castelului Huniade — 2,2 milioane de lei.

Castelul Huniade este un monument istoric și reprezintă cea mai veche clădire din Timișoara. A fost construit între anii 1308 și 1315, de Carol Robert de Anjou, și reconstruit, după cutremurul din 1443, de către Ioan de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus în timpul asediului Timișoarei din 1849 și refăcut, în forma actuală, în 1856. Astăzi adăpostește Muzeul Banatului. Datorită asediului imperialilor, care a dus la recucerirea Banatului, castelul a fost deteriorat, astfel că, după 1716, s-a impus renovarea lui. Însă funcția acestuia a fost schimbată, castelul fiind transformat în cazarmă de artilerie și depozit militar.
În anul 1849, revoluționarii maghiari, asediind Timișoara, au distrus castelul din temelii, până la punctul în care a fost nevoie de o reconstruire a edificiului. Lucrările de reconstrucție și renovare s-au terminat în 1856. Edificiul a fost mult modificat, în special în ceea ce privește fațada.

Drumurile județene în care se va investi
În numărul trecut al publicației noastre am vorbit despre marile proiecte de infrastructură promise de Consiliul Județean Timiș, cum ar fi lărgirea drumului spre autostradă sau realizarea unei centru de ocolire care trece prin comunele din preajma Timișoarei. Acum vom analiza lista drumurilor județene în care se va investi anul acesta.

Așadar, pe lângă mari proiecte, pentru 36 de sectoare de drum județean se vor cheltui bani în vederea modernizării. Însă nu toate aceste loturi vor vedea asfalt nou în 2020. Pentru unele se elaborează doar studii sau se continuă asfaltările începute anul trecut.

Cele mai scumpe reabilitări vizează proiectele: „Ranforsare DJ 692B Tomnatic – DN 6, proiectare, execuție și dobândire teren”, cu o valoare de 8,1 milioane de lei. De asemenea, se vor cheltui 6,6 milioane de lei pentru asfaltarea drumului județean 609 J, sectorul Crivobara – Vizma.
Cu câte 2 milioane de lei se va lărgi la patru benzi drumul Timișoara – Moșnița Nouă și cel care duce la Aeroportul Internațional „Traian Vuia”. Ambele sunt proiecte despre care se vorbește chiar și din 2013.