Poate că da, poate că încă nu! Și te întrebi: cine poate ajunge dependent de tehnologie? Ce ai putea face pentru tine sau pentru copilul tău să nu ajungeți dependenți de internet sau de smartphone? Iată câteva întrebări la care vom afla răspunsul în cele ce urmează. În zilele noastre, internetul, împreună cu telefonul mobil, au devenit instrumente necesare în activitățile zilnice, atât cele profesionale, cât și cele recreative. Smartphone-ul este un instrument care a ajuns să înlocuiască multe dispozitive din viața noastră, cum ar fi: calculatoarele, laptopurile și chiar televizorul. Multitudinea aplicațiilor pe mobil permite utilizatorului navigare pe internet, acces la e-mail sau jocuri video direct de pe telefon.
Statisticile arată că, de la prima apariție a telefonului mobil în 1973, numărul de utilizatori din întreaga lume a crescut, ajungând în prezent la un număr de 5,6 miliarde. Rapoartele statistice recente au arătat că în România, la începutul anului 2016, existau peste 20 de milioane de utilizatorii activi ai serviciilor de telefonie mobilă. Cei care au utilizat cu moderație smartphone au consumat lunar între 155 și 499 megabytes (MB) de trafic de internet pe telefonul mobil, au trimis peste 70 de mesaje naționale și au vorbit în medie 250 de minute pe telefon. Se prognozează că, până în 2022, numărul utilizatorilor de smartphone va înregistra o creștere de aproximativ 2 milioane de utilizatori.
Cercetătorii preocupați de problematica utilizării în exces a tehnologiei sugerează că dependența de internet și smartphone este asociată cu neglijarea activităților profesionale și personale, cu apariția conflictelor familiale sau sociale, cu tulburări de somn. Poate apărea chiar sevrajul și simptome de anxietate atunci când utilizatorul nu poate fi conectat cu tehnologia. Studiile efectuate au constatat că femeile folosesc smartphone-ul mai mult decât bărbații. Ele utilizează acest dispozitiv pentru a comunica și a-și menține relațiile sociale, iar bărbații mai ales pentru a trimite mesaje text și pentru aplicații de jocuri. Mai mult, un studiu din 2012 a arătat că există o asociere negativă între utilizarea internetului și a telefoanelor mobile și rezultatele academice la copii și adolescenți. Autorii sugerează că absenteismul, rezultatele academice slabe și o creștere a activităților online ar putea fi un semnal de alarmă pentru părinți, pentru a acorda atenție supravegherii adolescenților, a timpului petrecut online și a conținuturilor accesate de către aceștia.
Iată și câteva idei pentru a reduce cantitatea de timp petrecută online și consecințele negative ale utilizării în exces a tehnologiei:
- Decideți ce reguli veți aplica și respectați-le. De exemplu, nu lăsați copiii o oră în plus pe internet dacă ați stabilit altfel, doar pentru că vă aflați în mijlocul unor activități și este convenabil pentru dumneavoastră ca micuțul să aibă o ocupație.
- Stabiliți reguli cu privire la durata de timp petrecută cu utilizarea dispozitivelor, la conținutul care poate fi accesat, la oprirea utilizării tehnologiei în timpul orelor de masă ș.a.
- Oferiți alternative prin organizarea unor activități offline pe care să le desfășurați împreună cu familia sau cu prietenii.
- Părinții ar putea utiliza tehnologia ca ajutor, folosind aplicații care restricționează timpul și conținuturile online.
- Faceți ca accesul la tehnologie să fie văzut ca o recompensă. De exemplu, s-ar putea aplica o strategie de tipul: 30 de minute de citit duc la 30 de minute de activitate online.
Otilia Tudorel
Departamentul de Psihologie
Facultatea de Sociologie și Psihologie
Universitatea de Vest din Timișoara
