După cum este cunoscut, județul Timiș a înregistrat performanțe economice notabile în anii acestui mileniu. Datorită acestui fapt, Timișul este devansat în prezent doar de zona București- Ilfov în ceea ce privește nivelul produsului intern brut pe locuitor și ocupă primul loc într-un clasament al zonelor metropolitane românești alcătuit in funcție de volumul exporturilor pe locuitor în comerțul internațional cu bunuri.
În ceea ce privește indicatorul produs intern brut (PIB) cuantificat în euro pps per capita, euro pps fiind o unitate monetară convențională cu aceeași putere de cumpărare în toate statele din UE, județul Timiș a înregistrat în perioada 2000 – 2014 cea mai mare rată de creștere (207,47%) comparativ cu celelalte regiuni metropolitane (metropolitan regions) sau zone metropolitane formalizate de CE și de Eurostat: București (zona București-Ilfov), Cluj (județul Cluj), Timișoara (județul Timiș), Craiova (județul Dolj), Constanța (județul Constanța), Iași (județul Iași), Galați (județul Galați) și Brașov (județul Brașov).
| Eșantion | PIB (euro pps per capita) | Rate de creștere (%) | |
| 2000 | 2014 | ||
| UE | 19 626 | 27 509 | 40,17 |
| România | 4 972 | 14 627 | 194,19 |
| București | 10 915 | 33 410 | 206,09 |
| Timișoara | 5 941 | 18 267 | 207,47 |
| Cluj | 5 775 | 17 575 | 204,33 |
| Brașov | 6 024 | 17 372 | 188,38 |
| Constanța | 6 461 | 17 219 | 166,51 |
| Dolj | 3 759 | 10 693 | 184,46 |
| Iași | 4 023 | 10 627 | 164,16 |
| Galați | 4 189 | 10 231 | 144,23 |
Sursa: Eurostat, General and regional statistics, Regional statistics by typology, Metropolitan regions.
Pe de altă parte, așa cum am menționat, județul Timiș ocupă ocupă primul loc într-un clasament al competivității pe piețele externe, un clasament alcătuit în funcție de valoarea per capita a exporturilor de bunuri în care, surprinzător, Clujul ocupă penultimul loc.
| Eșantion | EBC (euro) | |
| 2007 | 2014 | |
| România | 1 308 | 2 630 |
| Timișoara | 3 659 | 6 972 |
| București | 2 301 | 4 706 |
| Brașov | 1 818 | 4 497 |
| Constanța | 1 958 | 3 826 |
| Craiova | 556 | 1 751 |
| Galați | 2 413 | 1 523 |
| Cluj | 782 | 1 482 |
| Iași | 399 | 928 |
EBC – exporturi de bunuri per capita. Surse:Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 1/2008; 2. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 2/2008; 3. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 1/2015; 4. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic județean, 2/2015.
La fel ca și în cazul celorlalte regiuni metropolitane, principalele disfuncții sau puncte slabe ale economiei județului Timiș sunt determinate de structura ineficace și ineficientă a forței de muncă. Astfel, productivitatea extrem de scăzută a factorilor de producție (munca și capitalul) din economia României a fost grav afectată în ultimii ani de ponderea exccesivă a forței de muncă din agricultura de subsistență și a muncii cu un nivel rudimentar de calificare din industrie, construcții și servicii.
| Eșantion | % (2012) | % din total (2012) | ||
| PFMTP | Agricultură | Industrie | CS | |
| UE | 44,7 | 5,1 | 15,8 | 79,1 |
| România | 43,0 | 30,6 | 20,5 | 48,9 |
| București | 49,8 | 2,0 | 11,2 | 86,8 |
| Cluj | 44,2 | 17,8 | 22,3 | 59,9 |
| Timișoara | 46,9 | 20,6 | 32,9 | 46,5 |
| Craiova | 45,5 | 50,0 | 13,1 | 36,9 |
| Constanța | 43,6 | 26,1 | 17,3 | 56,6 |
| Iași | 45,8 | 43,1 | 12,4
|
44,5 |
| Galați | 31,8 | 17,1 | 25,2 | 57,7 |
| Brașov | 41,7 | 12,6 | 28,3 | 59,1 |
PFMTP – ponderea forței de muncă în totalul populației; CS – construcții și servicii. Surse: 1. Eurostat, Economy and finances, National accounts; 2. Eurostat, General and regional tatistics, Regional statistics by typology, Metropolitan regions.
În sfârșit, nivelul scăzut al productivității muncii din economia românească și implicit din cea a economiei timișene se datorează mai ales numărului insuficient de angajați cu studii universitare și a celor implicați în activități de cercetare – dezvoltare. Astfel, ponderea românilor cu studii universitare în raport cu totalul populației era anul trecut cu 32,4% mai mică comparativ cu Ungaria, cu 40% mai mică comparativ cu Polonia, cu 42,4% comparativ cu Bulgaria și cu 43% mai mică comparativ cu Germania!
| Eșantion | % din totalul populației | |
| RUSU | RUST | |
| Germania | 17,9 | 19,2 |
| Polonia | 17,0 | 12,7 |
| Ungaria | 15,1 | 12,7 |
| Bulgaria | 17,7 | 10,5 |
| România | 10,2 | 8,4 |
RUSU – resurse umane cu studii universitare; RUST – resurse umane în domeniul științei și tehnologiei. Surse: 1. Eurostat, Population and social condition, Demography and migration; 2. Eurostat, Science and technology, Human Resources in Science & Technology.
Din cele prezentate rezultă că principalul punct forte al economiei timișene îl constituie ponderea ridicată a exporturilor în totalul producței. Pe de altă parte, masivele exporturi ale economiei timișene, mai ales în domeniul producției industriale și agricole, implică multă muncă necalificată și o productivitate redusă a factorilor de producție, Cu toate că județul Timiș a înregistrat în ultimii ani cel mai ridicat nivel al PIB per capita comparativ cu celelalte județe, această performanță a fost contrabalansată de nivelul nesatisfăcător de calificare al forței de muncă din agricultură,industrie, construcții și servicii.
Ce-i de făcut în acest context? Evident, este nevoie de creșterea calității învățământului în scolile profesionale, liceele și universitățile din județul Timiș. Apoi, este nevoie de investiții intensive care să determine creșterea productivității muncii și a capitalului. Nici mai mult, dar nici mai puțin…
Dr.ing. Nicolae Țăran