Delta Banatului, un paradis al păsărilor rare! Adevărata bogăție pusă în valoare de autorități Foto – Video

2535

În făloșenia lor specifică, bănățenii au dat un nume frumos unui loc ce ar putea fi la fel de frumos. „Delta Banatului” este un complex de lacuri, bălți și zone de stufăriș din vecinătatea localității Satchinez. Aici este o rezervație de ocrotire a păsărilor ce petrec verile la noi sau doar sunt în trecere în migrația lor bianuală spre zonele calde și înapoi în nordul european.

Aici se pot observa o multitudine de înaripate ca egretele și stârcii, ce au dus veste locurilor până departe.
După altă denumire, dar se pare că improprie, fiind o traducere greșită din germană, mlaștinile Satchinez formează o rezervație naturală ornitologică care se întinde pe 242 de hectare la nici 40 de kilometri de Timișoara. De fapt, cifrele sunt mai vechi, iar acum sunt doar în jur de 70 de hectare.

Totul a pornit de la stăruințele marelui savant bănățean Dionisie Linția, ce a reușit să treacă în ocrotirea statutului român locurile acestea minunate în anul 1942. Tot cu acel prilej a fost dată o lovitură modei. A fost înterzis vânatul egretelor ce își donau de nevoie penele pentru împodobirea pălăriilor la modă. Academia Română a coordonat rezervația și a trecut pe lista păsărilor ocrotite de lege aceste egrete.

Poate este greu de crezut, dar aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul țării.
Dar, din păcate, trecerea timpului și perioada de agricultură intensivă din perioada socialistă a dus la reducerea masivă a locurilor, dar și la o degradare evidentă din cauza pășunatului excesiv al oilor și caprelor din zonă. Dar și culturile agricole din zonă nu fac deloc bine. Un alt fenomen grav este scădere continuă a apelor ce ajung până aici.

Prin strădania primarului local, Florin Olimpiu Cheaua, se încearcă o revigorare a acestor locuri, pentru a deveni cu adevărat un magnet turistic. Parteneri județeni sunt Consiliul Județean Timiș și Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului. Au fost depuse actele necesare pentru câștigarea de programe de finanțare transfrontalieră cu parteneri din Serbia și împreună se vor cheltui circa un milion de euro. Se așteaptă încă răspunsul favorabil.

Partea română ar avea partea leului din sumă trebuind să cheltuie circa 600.000 euro. Se vor construi observatoare pentru studiul păsărilor, facilități turistice. Fie că se va numi deltă sau baltă, ori mlaștină, aici se pot face lecții cu elevi ce vor studia pe teren biologia, ecologia ori geografia.

Călin Dobra este adeptul unui concept de educație, ce trebuie încurajat. Astfel, elevii trebuie să-și cunoască bine întâi județul propriu până să studieze alte zone mai îndepărtate.
Un mate impediment al revitalizării zonei de bălți este lipsa apei. Barajele și irigațiile din trecut au dus la reducerea apei în aceste locuri. Acum, stuful crește pe câmp și nu în baltă cum ar fi firesc. Și cine a mai văzut deltă fără apă? Aici este un alt punct nevralgic ce ar trebui rezolvat.

Dacă locuitorii noștri știu prea puțin despre „delta Satchinez”, grupuri de pasionați din Belgia, Suedia ori Germania vin aici în mod regulat pentru cercetarea și obsevarea naturii.

„Noi avem aici o adevărată bogăție, care este rezevația ornitologică din Satchinez. Cel mai mult contează să fie pusă în valoare prin informare, prin conștientizarea cetățenilor ca fiind un adevărat patrimoniu acolo, cel mai apropiat trebuie să fie cetățeanul din Satchinez. Trebuie să înțeleagă ce avem în zonă… Avem păsări rare ce se mai pot vedea doar în Delta Dunării… Am reușit finalizarea acestui punct de informare turistică dat în folosință în anul 2016 și care are angajați doi ghizi turistici. Oricine vrea să viziteze se poate adresa primăriei sau centrului de informare… Avem și probleme cu cei care fac distrugeri. Se mai taie arbuști. Se dă foc unde nu e cazul sau se aruncă gunoiul în canal…” explică lucrurile primarul Florin Cheaua.

1 COMENTARIU

  1. Am intzeles cu ceva vreme in urma, ca in zona baietzii shmecheri,au inceput sa construiasca. In alta ordine de idei, vizavi de o colaborare / finatzare de la sarbi, pot spune ca o astfel de finantzare a existat shi pentru cetatea de la Jdioara. A existat shi un panou care specifica acest lucru. Banii probabil au intrat in buzunarul cuiva, caci nu s-a facut nimic. S-a construit un asha zis info centru, care mai putzin shi se darama.

LĂSAȚI UN MESAJ