Cum este lăsată „în offside” Primăria Timișoara de alte administrații locale, din punct de vedere al patrimoniului istoric

193

Timișoara este adesea comparată cu Oradea, un alt oraș vestic. Ambele au administrații liberale. Amândouă, un vast patrimoniu istoric, dar modul de valorificare al acestuia diferă foarte mult. În Timișoara administrația locală spune că nu poate ajuta proprietarii clădirilor istorice să le reabiliteze. În Oradea funcționează, deja de șase ani, un program de sprijin pentru deținătorii de case istorice. Astfel, centrul vechi al orașului bihorean a primit o nouă față. Și asta cu ajutor financiar din bugetul local!

Cum funcționeză programul de sprijin în Oradea

Încă din 2014, administrația locală din Oradea a implementat un „Program multianual pentru realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie asupra clădirilor cu valoare cultural arhitecturală situate în «Ansamblul Urban — Centrul Istoric Oradea»”. Astfel, anual, proprietarii de clădiri istorice primesc bani pentru a-și reface fațadele și pentru lucrări de consolidare/restaurare.

„Municipiul Oradea poate sprijini financiar, prin contribuție financiară sau preluarea cheltuielilor de realizare a lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra clădirilor cuprinse în prezentul Program, prin alocări bugetare anuale la dispoziţia Administraţiei Imobiliare Oradea, instituţie abilitată să monitorizeze contractarea şi executarea lucrărilor conform prevederilor legale în vigoare.

Pot beneficia de sprijin financiar, în cuantumul contribuţiei, din partea autorităţii administraţiei publice locale, persoanele fizice sau juridice de drept privat — proprietari în cotă parte ai clădirilor clădirilor monument istoric, clasate sau în curs de clasare pe LMI, cuprinse în prezentul Program, care îşi dau acordul  sau hotărăsc, în condiţiile legii, realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie. Municipiul Oradea, prin Administraţia Imobiliară Oradea, va contribui şi/sau va prelua cheltuielile privind executarea lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra clădirilor cuprinse în prezentul Program, distinct pentru imobilele ce intră sub incidenţa Legii 422/2001 privind monumentele istorice, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi cele selectate conform Legii 153/2011, modificată şi completată de Legea nr. 146/2013, privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor următoarelor costuri”, se arată în program.

Așadar, conform legii, autoritățile pot contribui la repararea clădirilor istorice. Se pot finanța din bani publici contravaloarea documentaţiei tehnice care va sta la baza executării lucrărilor de protejare şi intervenţie, 20% din valoarea facturilor decontate executantului lucrărilor — sub formă de „grant”, finanţare nerambursabilă acordată de autoritatea administraţiei publice; 80% din valoarea facturilor decontate executantului lucrărilor — din surse proprii ale proprietarilor, conform angajamentului de plată încheiat în formă autentică. Sumele menţionate se vor deconta autorităţii administraţiei publice, eşalonat, până la finalizarea lucrărilor, în baza unui contract de parteneriat, conform documentelor justificative ce vor fi emise prin situaţiile de lucrări întocmite.

Acordarea sprijinului financiar în cuantumul contribuţiei autorităţii administraţiei publice locale, conform Legii 422/2001 privind monumentele istorice, republicată cu modificările şi completările ulterioare, este condiţionată de constituirea unei garanţii imobiliare, conform legii, prin încheierea unui Contract de Garanţie Imobiliară, individual, cu proprietarii de clădiri, în formă autentică în cazul finanţării acordate de Municipiul Oradea, raportat la valoarea sumelor prevăzute în contractul privind lucrările de protejare şi intervenţie.

Contractul de garanţie imobiliară se încheie individual, la valoarea aferentă cotei părţi de proprietate, pe o perioadă de 10 ani, conform legii, cu posibilitatea diminuării valorii de ipotecă la data plăţii contribuţiei financiare rambursate alocate de Municipiul Oradea, împreună cu dobânzile aferente, situaţie în care se va încheia un act adiţional la contract, pentru diminuarea valorii ipotecii până la nivelul contribuţiei financiare nerambrursabile, cu menţiunerea interdicţiei de înstrăinare, grevare, închiriere şi dezmembre a imobilul.

Finanţarea va fi restituită autorităţii publice finanţatoare în termen de cinci ani (60 de luni) în tranşe lunare egale, începând cu data de întâi a lunii următoare încheierii procesului verbal de recepţie, la terminarea lucrărilor.

Primarul Timișoarei, legea și specialiștii

La Timișoara se pare că legea nu este cunoscută de administrația Robu. Asta pentru că primarul orașului de pe Bega dă vina tot pe legislație și susține că nu poate interveni cu bani publici în reabilitarea clădirilor istorice.

„Primăria Timişoara are, din 2013, o Hotărâre de Consiliu Local prin care este pregătită să ajute reabilitarea clădirilor istorice, şi chiar un ajutor important, pentru că pune toţi banii şi apoi recuperează 50% pe parcursul a 10 ani, printr-un impozit crescut, iar 50% rămâne cu titlul de grant. Dar, ca să acorde acest sprijin, trebuie ca acele clădiri să aibă certificatul seismic. Or, experţii de la care se cere acest certificat nu îl dau fără consolidare, iar consolidarea costă foarte mult şi proprietarii nu sunt dispuşi ca, pentru ajutorul pe care-l primesc de la primărie, să plătească pentru consolidare, pentru că este foarte scumpă la aceste clădiri vechi”, susține primarul Nicolae Robu.

Astfel, deși la Timișoara a fost aprobat un program similar cu cel din Oradea, nicio clădire nu a fost reabilitată cu ajutor din bugetul local.

Specialiștii Direcției Județene pentru Cultură Timiș îl contrazic pe primar. Aceștia susțin că bugetul local poate finanța reabilitarea clădirilor monument istoric. De ce nu funcționează în Timișoara?

„Cred că din cauza lipsei de interes a Primăriei pentru patrimoniu. Primăria ar vrea să repare clădiri, dar nu vrea să dea bani. Este o filosofie de genul: cine are o proprietate să și-o repare. Niciun oraș istoric nu s-a reparat strict pe banii proprietarilor. Vom avea un oraș reparat doar pe bucăți mici până când vom avea un program funcțional de ajutorare a reparării patrimoniului de clădiri istorice”, ne-a declarant Sorin Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

13 clădiri istorice din Oradea intră în reabilitare

Cu un program bine pus la punct și care funcționează de ani buni, Primăria Oradea anunță că, la mijlocul lunii iulie, a inițiat licitația pentru reabilitarea a 13 clădiri istorice, cele mai multe, private.

„În cursul zilei de marţi, 14 iulie, a fost publicat anunțul de participare nr. CN 1022632, din data de 11.07.2020, pentru reabilitarea fațadelor a 12 clădiri cu valoare cultural-arhitecturală din zona centrală a Oradiei, precum și a reabilitării fațadei Colegiului «Traian Vuia». Anunțul include 13 loturi”, anunță Primăria Oradea.

Lucrările de reabilitare la aceste imobile constau în: repararea faţadelor, reparații locale la elementele șarpantei, schimbarea învelitorilor, reparații la streșini, înlocuiri jgheaburi și burlane, refacerea tencuielilor și zugrăvelilor exterioare, repararea și restaurarea tâmplăriilor exterioare de la locuințe și accesele în clădire, înlocuirea tâmplăriilor de la vitrinele comerciale, unde este cazul. Lucrările au o valoare de 9 milioane de lei.

Între timp, la Timișoara, proprietarii se chinuie să își refacă clădirile prin forțe proprii. Și, pentru a scăpa de supraimpozitare,  au montat schele pe fațade, dar lucrările propriu-zise întârzie.

LĂSAȚI UN MESAJ