Furia şi teama faţă de preţurile energiei care au explodat în Ecuador se manifestă în întreaga lume. În Statele Unite, preţurile medii la benzină , care au crescut la 5 dolari pe galon, împovărează consumatorii şi forţează un calcul politic chinuitor asupra preşedintelui Biden înaintea alegerilor pentru Congres la mijlocul mandatului din această toamnă.
Dar, în multe locuri, saltul în costurile combustibilului a fost mult mai dramatic, iar mizeria care a rezultat mult mai acută.
Familiile îşi fac griji cum să ţină luminile aprinse, să umple rezervorul de benzină al maşinii, să-şi încălzească casele şi să-şi gătească mâncarea. Afacerile se confruntă cu creşterea costurilor de tranzit şi operare şi cu cererile de creştere a salariilor din partea lucrătorilor lor.
În Nigeria, stiliştii îşi folosesc lumina telefoanelor mobile pentru a tunde părul, deoarece nu găsesc combustibil la preţ accesibil pentru generatorul pe benzină.
În Marea Britanie , umplerea rezervorului unei maşini costă 125 de dolari. Ungaria le interzice şoferilor să cumpere mai mult de 50 de litri de benzină pe zi de la majoritatea staţiilor de benzină.
Costurile ridicate ale energiei au un efect în cascadă
Marţea trecută, poliţia din Ghana a tras cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc asupra demonstranţilor care protestau faţă de dificultăţile economice cauzate de creşterea preţului gazului, inflaţie şi o nouă taxă pe plăţile electronice.
Creşterea uluitoare a preţului combustibilului are potenţialul de a reconecta relaţiile economice, politice şi sociale din întreaga lume.
Costurile ridicate ale energiei au un efect în cascadă, alimentează inflaţia, obligă băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor, limitează creşterea economică şi împiedică eforturile de combatere a schimbărilor climatice ruinătoare.
Invazia Ucrainei de către Rusia, cel mai mare exportator de petrol şi gaze pe pieţele globale, şi sancţiunile care au urmat au făcut ca preţurile gazelor şi petrolului să galope cu o ferocitate uluitoare.
Calamitatea care se desfăşoară vine după tulburările de doi ani cauzate de pandemia de Covid-19, opriri repetate şi păguboase ale lanţului de aprovizionare.
Creşterea preţurilor la energie a fost unul dintre motivele majore pentru care Banca Mondială şi-a revizuit previziunile economice luna trecută, estimând că creşterea globală va încetini chiar mai mult decât se aştepta, la 2,9% în acest an, aproximativ jumătate din ceea ce era în 2021.
Preşedintele băncii, David Malpass, a avertizat că „pentru multe ţări, recesiunea va fi greu de evitat”.
În Europa, dependenţa excesivă de petrol şi gaze naturale ruseşti a făcut continentul deosebit de vulnerabil la preţuri ridicate şi penurie. În ultimele săptămâni, Rusia a redus livrările de gaze către mai multe ţări europene.
Ţările europene pregătesc planuri pentru raţionalizarea de urgenţă
De pe tot continentul, ţările pregătesc planuri pentru raţionalizarea de urgenţă care implică limite ale vânzărilor, limite de viteză reduse şi temperaturi reduse în clădiri.
Aşa cum se întâmplă de obicei în cazul crizelor, cei mai săraci şi cei mai vulnerabili vor simţi cele mai dure efecte.
Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat luna trecută că preţurile mai mari la energie au însemnat că încă 90 de milioane de oameni din Asia şi Africa nu au acces la electricitate. Energia scumpă are efecte dure, contribuind la preţuri mari la alimente, la scăderea nivelului de viaţă şi expunând milioane de oameni la foame .
Costurile de transport mai mari cresc preţul fiecărui articol care este transportat, expediat sau transportat cu avionul – indiferent dacă este vorba de un pantofi, telefoane mobile, mingi sau medicamente .
„Creşterea simultană a preţurilor la energie şi la alimente este un dublu pumn în stomac pentru cei săraci din aproape fiecare ţară”, a spus Eswar Prasad, economist la Universitatea Cornell, „şi ar putea avea consecinţe devastatoare în unele colţuri ale lumii dacă persistă pentru o perioadă prelungită.”
În multe locuri, mijloacele de trai sunt deja schimbate
Dione Dayola, în vârstă de 49 de ani, conduce un consorţiu de aproximativ 100 de şoferi care navighează în oraşul metropolitan Manila, ridicând pasagerii în microbuzele cunoscute sub numele de jeepneys. Acum, doar 32 dintre aceşti şoferi mai sunt pe şosea.
Restul au plecat să-şi caute alte locuri de muncă sau s-au orientat spre cerşit.
Înainte ca preţurile la pompe să înceapă să crească, a spus Dayola, aducea acasă aproximativ 15 dolari pe zi.
Acum, a scăzut la 4 dolari. „Cum să trăieşti din asta?” el a spus. Filipine cumpără doar o cantitate minusculă de petrol din Rusia. Dar realitatea este că nu contează cu adevărat de la cine cumperi petrolul – preţul este stabilit pe piaţa globală.
Toată lumea licitează împotriva tuturor şi nicio ţară nu este izolată, inclusiv Statele Unite, al doilea mare producător de petrol din lume după Arabia Saudită.
Energia constant costisitoare stârneşte nemulţumirea politică nu numai în locurile în care războiul din Ucraina pare îndepărtat sau irelevant, ci şi în ţările care susţin lupta împotriva invaziei Rusiei.