„Cine nu ține pasul cu evoluția tehnică iese din joc”. Interviu cu dr. ing. Ilie Vlaicu, director general Aquatim SA

    949

    — Nu puține societăți comerciale și-au oprit sau și-au redus activitatea pe perioada stării de alertă, generată de pandemie. Aquatim nu a făcut acest lucru. Cât de mari au fost riscurile continuării activității, mai ales că în societatea pe care o conduceți lucrează peste 900 de oameni?

    — Nu ne-am redus activitatea în această perioadă, din contră, am lucrat cu o și mai mare intensitate și responsabilitate pentru a minimiza riscul opririi apei. Nici nu ne puteam gândi la întreruperea activității, respectiv la oprirea apei într-un oraș ca Timișoara, sau în celelalte localități în care noi operăm. Asta ar fi însemnat un dezastru mult mai mare decât acest virus care a creat problemele pe care le-a creat.  Închipuiți-vă, prin absurd, ce s-ar fi întâmplat dacă, timp de două-trei zile, Timișoara ar fi rămas fără apă. Pentru a evita carantinarea unor echipe întregi, în cazul contactării virusului de către vreun coleg, ne-am împărțit în echipe din ce în ce mai mici, în echipe care să nu se întâlnească între ele. Am realizat un program de reorganizare a activității pentru a evita riscurile de contaminare a oamenilor.

    Știind punctele strategice și posturile vitale care asigură buna funcționare a alimentării cu apă și a canalizării în întreg județul, ne-am reorganizat după trei scenarii, gradual, în funcție de riscurile care puteau să apară. În varianta cea mai defavorabilă, așa cum noi le-am gândit, am fost pregătiți inclusiv cu cazarea unor angajați în punctele-cheie din uzinele apă și din stațiile de epurare. Am cumpărat paturi de campanie, ne-am asigurat să avem containere în care să cazăm echipele, dacă apăreau probleme epidemiologice. Ne-am asigurat un stoc de materiale și de materii prime pentru o perioadă de minim șase luni, pentru a nu risca oprirea apei.

    — Cum au ajutat noile tehnologii și IT-ul desfășurarea activităților în cadrul Aquatim, pe perioada stărilor de urgență și de alarmă? 

    — Tehnologia îl ajută, întotdeauna, pe cel care știe să se folosească de ea. Cine nu ține pasul cu evoluția tehnică iese din joc. Dacă acum 20 de ani lucrau 100 de oameni în uzina de apă, am ajuns ca să putem conduce uzina cu patru-cinci oameni. La fel, și stația de epurare. Printr-o retehnologizare masivă, cu investiții de 300–400 de milioane de euro, din care, majoritatea, fonduri nerambursabile, am avut un salt tehnic foarte mare. Asta ne-a ajutat enorm în perioadade pandemie. De asemenea, comunicarea digitală prin email, rețele de socializare sau alte sisteme online ne-a permis să ne ținem clienții aproape și să răspundem la solicitările lor.

    — Prețul petrolului s-a prăbușit în timpul pandemiei (între timp, și-a revenit). Cum a fost și cum va fi pretul apei? Climatologii spun că, dacă temperaturile continuă să urce ca până acum, apa va fi tot mai puțină și tot mai scumpă.

    — Tariful apei este de 3,80 lei/mc, de mai mult de un an de zile, adică este 0,008 bani litru de apă. Cu prețul uneisingure țigări se pot cumpăra 200 de litri de apă. Evident că-i un preț foarte mic. Nu avem de gând să-l modificăm, va rămâne, cu siguranță, la același nivel în tot cursul acestui an. Am putut să menținem acest preț datorită faptuluică investițiile pe care le derulăm, în cea mai mare parte, sunt din fonduri nerambursabile, europene. Am făcut, de-a lungul anilor, proiecte importante, de sute de milioane de euro, ele au fost câștigătoare, iar banii europeni ne-au ajutat să nu ridicăm prețul, darși să ne dezvoltăm.

    — Până în 2023, Aquatim s-a angajat să realizate proiecte în valoare de 180 de milioane de euro, majoritatea fiind, cum se știe, bani europeni nerambursabili. Criza economică declanșată de pandemie impietează asupra bunului mers al acestor proiecte?

    — Așa cum spuneți, spre satisfacția noastră, în cursul anului trecut s-a aprobat, la Bruxelles, acest proiect din fonduri europene nerambursabile, de 180 de milioane de euro. E bine că avem deja aprobat acest proiect, fiindcă, de acum încolo, adică după această pandemie, se vor schimba multe criterii sau chiar obiective de alocare a banilor nerambursabili. Această criză extinsă cauzată de COVID-19 va avea și consecințe economice. Noi, ca societate comercială, suntem capabili să asigurăm cofinanțarea acestui proiect si avem capacitatea de implementare a lui. Vă reamintesc că, în 2019,am finalizat un proiect de aproape 120 de milioane de euro. S-ar putea, pe viitor, să fie probleme cu forța de muncă, inclusiv cu capacitatea firmelor de construcții să gestioneze proiecte mari.

    — Experții financiari spun că e aproape imposibil ca România să evite o recesiune. Alții spun că România își va reveni rapid. Sunteți manager de mai bine de 20 de ani, iar Aquatim este, de ani buni, pe plus. Cum veți atenua șocul — dacă va exista,în cazul unei crize— pe care, probabil, și societatea pe care o conduceți îl va simți?

    — Probabil va urma o perioadă de reașezare a unor piețe, cu niște replici înspre stabilitatea economică. Aquatim, în acest moment, este o firmă stabilă, chiar puternică, și cred că vom fi capabili să gestionăm o eventuală criză. De altfel, crizele economice crează și oportunități pe care, nu vă ascund, vreau să le exploatăm, în sensul extinderii și dezvoltării firmei. Dacă va fi criză, suntem pregătiți să o înfruntăm.

    — Ce ați face, dacă ați fi consultat, ca această criză să dureze cât mai puțin și să aibă efecte negative cât mai mici?  

    — Cred că noi, ca țară, ne ocupăm de prea multe lucruri în același timp, fără să excelăm în vreunele dintre ele.Trebuie să ne definim niște „motoare” de dezvoltare la care economia națională să se racordeze. Acestea ar trebui să pornească de la necesitățile de dezvoltare ale României, pentru că aici vor fi bani în circuit. De exemplu, avem probleme de mediu. Întrucât politicile de mediu vor fi și în continuare în prim-planul politicii mondiale, va trebui să ne racordăm la acest motor. E nevoie de extiderea și consolidarea rețelelor de apă și canal, în toată țara. Suntnecesare autostrăzi șișosele.Atunci, logic, trebuie să ne dezvoltăm firme de proiectare și execuție ale acestor rețele, ale viitoarelorautostrăzi, la fel cum ne trebuie universități și facultăți competitive, centre, institute de cercetări. Cu alte cuvinte, trebuie identificate acele domenii care aduc plusvaloare.

    — Europa, și nu doar ea, s-a dovedit, în ultimile decenii, tot mai dependentă de produsele realizate în China și de mâna de lucru ieftină de acolo. Se va face un pas în spate și se vor căuta soluții de independență, sau costurile scăzute de producție și fabricație ale diferitelor mărfuri vor dicta și în continuare?

    — E necesar să ne ferim de prețul cel mai mic. Am văzut, cu toți, că el creează, paradoxal, nesiguranță, denaturează piețele și, în final, generează instabilitate. Nu poți să rămâi captivul unei anumite piețe, mai ales al uneia nereglementate, precum cea a Chinei, fără să-ți asumi niște riscuri enorme. Acest lucru s-a văzut cel mai bine în perioada aceasta, de pandemie, când circuitele economice s-au rupt, efectiv. Produsele care, tradițional, se produceau în China, nu au mai venit și s-a creat instabilitate.

    Trebuie realizate niște circuite de siguranță în care produsele de bază să se producă, dacă se poate, cât mai aproape de nevoile imediate. Trebuie impusă o altă politică în ceea ce privește aprovizionarea, astfel încât timpul și distanța să fie cât mai scurte și cât mai sigure.

    — Au existat și există diverse întrebări despre posibilitatea prezenței virusului COVID-19 în apă, inclusiv în apa potabilă. Sunteți chimist, vă întreb: se poate să existe sau nu?

    — Virusul Covid nu trăiește în apă, și acest lucru este cert, fiind confirmat de către analizele și cercetările științifice făcute până în acest moment. În plus, apa potabilă de la robinet este clorinată, având o concentrație de aproximativ 0,5 mg/l, asigurând, astfel, un mediu sigur pentru sănătatea umană. Clorul este un puternic agent bactericid și virulicid și poate că acum este important să înțelegem de ce legea din România, dar și din foarte multe alte țări, obligă tratarea apei cu clor. De asemenea, clorul are o remanență în spațiile închise din conducte și conferă o anume siguranță pe traseele de sute de kilometri ale rețelelor de apă. În concluzie, singurul lucru pe care îl putem spune atunci când simțim clor în apa de la robinet este că apa respectivă a fost tratată și că este sigură pentru consum.

    — Care este, în opinia dumneavoastră, lecția pe care această pandemie ne-o dă, dacă există vreuna?

    — Cred că vor fi afectate piețele globale, se va încerca micșorarea dependențelor față de China. România nu este un jucător important, ca să putem spune că va influența aceste circuite, dar, cu siguranță, va trebui să se racordeze acolo unde plusvaloarea va fi mai mare.

    — Două opinii contrare se conturează. Prima, că oamenii vor ieși schimbați total din această criză globală, a doua susține că nimic fundamental nu se va modifica în lume. În ce tabără vă situați?

    — Cred că, în perioada următoare, se va schimba comportamentul consumatorului, al cetățeanului de rând, care va deveni mult mai precaut în ceea ce privește anumite nevoi sau investiții. Această precauție se va transmite pe lanț, în sus, și vor fi afectate unele domenii. Prea am lucrat, toată lumea asta, pe datorie. Țările se împrumută, companiile se împrumută, oamenii se împrumută, de parcă generațiile următoare ar trebui să lucreze doar ca să stingă datoriile noastre. Întrucât aceste împrumuturi au în spate și mult subiectivism, bazat, de regulă, pe încredere, circuitele astea sunt ușor de destabilizat. Cred că piața globală va fi afectată.

    LĂSAȚI UN MESAJ