Ce spune ministrul sănătăţii despre legea privind vaccinarea obligatorie a copiilor. Bănăţenii, cei mai înverşunaţi adversari

1151

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că legea vaccinării este în pregătire, va fi disponibilă public în următoarele săptămâni şi că „e o decizie pe care trebuie să ne-o asumăm ca Guvern”.

„Susţin vaccinarea şi susţin importanţa vaccinurilor. Avem legea vaccinării, pe care o avem în pregătire şi care o să fie disponibilă public în următoarele săptămâni. Vă voi putea spune decizia pe care a luat-o Guvernul în integralitatea sa. Cu siguranţă e o decizie pe care trebuie să ne-o asumăm ca Guvern”, a declarat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Întrebat dacă susţine obligativitatea vaccinărilor, Voiculescu a precizat: „Poziţia mea e următoarea: trebuie cel puţin să iei o decizie informată, dacă nu vrei să îţi vaccinezi copilul, minimul pe care ţi-l poate cere statul este să iei o decizie informată, să fii dispus să iei toate informaţiile despre riscurile şi beneficiile vaccinurilor şi să iei o decizie informată”.

Ministrul Sănătăţii a adăugat că dacă ar fi vorba despre propriul copil, l-ar vaccina „cu siguranţă”.

La finalul lunii septembrie, Avocatul Poporului a cerut explicaţii Ministerului Sănătăţii cu privire la proiectul privind vaccinarea obligatorie.

„Avocatul Poporului solicită, între altele, Ministerului Sănătăţii să comunice motivele pentru care din luna aprilie şi până în prezent, proiectul de lege privind vaccinarea obligatorie a copiilor nu a parcurs nici o etapă prevăzută de lege, în vederea reglementării la nivel de act normativ a situaţiei ce face obiectul sesizării din oficiu a instituţiei Avocatul Poporului”, potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului.

Solicitarea a venit în contextul epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii precizând că în România au fost înregistrate 675 de cazuri de rujeolă în decursul a opt luni, fiind înregistrate trei decese, anul trecut fiind înregistrate doar şapte cazuri de îmbolnăvire.

În ceea ce priveşte adversarii vaccinării obligatorii împotriva rujeolei, bănăţenii sunt în top. Din păcate şi numărul cazurilor de îmbolnăvire este mare. O treime din cazurile confirmate de rujeolă sunt din judeţele Timiş, Caraş Severin, Arad şi Hunedoara. Din păcate şi una dintre victime, un adolescent de 15 ani, este tot din zona noastră, din judeţul Arad.

14 COMENTARII

  1. „În ceea ce priveşte adversarii vaccinării obligatorii împotriva rujeolei, bănăţenii sunt în top. Din păcate şi numărul cazurilor de îmbolnăvire este mare. O treime din cazurile confirmate de rujeolă sunt din judeţele Timiş, Caraş Severin, Arad şi Hunedoara.”
    – O imagine a ignorantei, a primitivismului din Banat. Cine stie, poate ca banateanul mai recurge si astazi la vrajitoare, la descantece…

    • Banateanul nu pupa moaste nu linge oase, nu scoate icoanele afara si face slujbe ca sa vina ploile asa cum se intampla la voi sudistii si la moldoveni ( asat ca sa intelegi partea cu privitimismul, vrajitoare Omide Bratari Parascheve…etc)…. va lasam pe voi sa va otraviti copii cu tot felul de chimicale, daca ai citi o statistica ai vedea ca la voi in regat mor mai multi copii ( vaccinati desigur) dacat in Banat nevaccinati.. vezi cazurile din zona Pitestiului cu copii morti de Sindromul Hemolitic Uremic sau din alte cauze inca neprecizate Asa ca , canta la alta masa…. regatean jegos…

  2. Cataj74, tu care esti doar un supus austriac (stii de ce daca ai folosit apelativul regatean) cred ca ai pregatirea medicala necesara pentru a sustine ideea ta. Sper sa nu ai niciodata ocazia sa regreti ca nu ti ai vaccinat copilul. In rest numai de bine di Romania pe care nu o meriti.

    • Cand am spus „regatean” nu am facut decat sa folosesc nickul celui care a comentat si a adus jigniri banatenilor. Cat despre acuza ta ca sunt supus austriac crede ma ca prefer acest lucru decat sa fiu mitic-regatean-moldovean-oltean. Prefer sa ma urc in masina si sa dau o fuga sa beau o cafea la Budapesta sau sa iau pranzul la Viena din doua motive- iubesc civilizatia europeana nu miticismul balcanic si ajung mai repede la Budapesta sau Viena decat in orasul ciobanului Bucur…

      • „sa dau o fuga sa beau o cafea la Budapesta sau sa iau pranzul la Viena”
        Poate vrei sa spui: sa le servesti celor de acolo cafeau, pranzul etc., dupa care sa te retragi umil si cu multe de plecaciuni intr-un colt, asa cum te-au dresat ei in trecut. Iata ca meseria de sluga, odata ce a fost insusita temeinic, nu se mai uita. La fel ca mersul pe bicicleta.
        Nici mie nu-mi place „tiganismul” banatean (este inca o umbra pe imaginea Romaniei) si nici slugarnicia gretoasa a celor ca tine fata de fostii lor stapani, asa ca prefer ca, daca „dai o fuga pana la Budapesta sau la Viena”, sa ramai acolo definitv. Daca te primesc cei de acolo.

        • Imi pare rau de tine ca nu poti „duce” mai mult, se pare ce creierul tau pluteste in rahat ..turcesc bineinteles si in shaorma cu da toate.. mosule…..In trecut asa cum spui chiar tu, Banatul a cunoscut o puternica dezvoltare economica sub Imperiu Austro-Ungar, iar dupa ce v-ati lipit voi mitici de banat ca musca de hartia cu lipici a inceput regresul… Ia de aici citeste si „cultiva-te” si mira-te … voua miticilor va mai trebuiesc 500 de ani sa ajungeti aici ..:
          1365 – Timişoara este primul oraş din Ungaria medievală care va primi o stemă ca urmare a unei donaţii regale;

          1718 – este atestată la Timişoara cea mai veche fabrică de bere din România;
          1718 – s-a deschis prima şcoală elementară din Cetatea Timişoarei, fiind, totodată, şi prima din România;
          1728 – încep lucrările de canalizare a Begăi, care va deveni primul canal navigabil din ţară;
          1745 – se construieşte spitalul municipal, care va fi primul din România. Mai mult, Timişoara are un spital municipal cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani înaintea Budapestei);
          1753 – după Viena şi Budapesta, Timişoara va fi al treilea oraş din Imperiul Habsburgic care va avea stagiune teatrală permanentă;
          1760 – Timişoara este primul oraş al Imperiului Austro-Ungar cu iluminat stradal, care se făcea cu lămpi cu petrol şi seu;
          1771 – este editat primul ziar din România, „Temeswarer Nachrichten”, acesta fiind şi primul ziar german din sud-estul Europei;
          1815 – se deschide publicului biblioteca lui Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic, din Regatul Ungariei şi din teritoriile româneşti;
          1819 – la Timişoara, pentru prima dată în Europa Centrală, se administrează vaccinul antivariolic;
          1823 – Bolyai Janos anunţă, în oraşul de pe Bega, descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume;
          1847 – Johann Strauss fiul concertează pentru prima oară în afara Vienei, concertul desfăşurându-se în curtea fabricii de bere din Timişoara;
          1855 – Timişoara este primul oraş din Imperiul Habsburgic care are străzile iluminate cu gaz;
          1869 – începe să circule primul tramvai tras de cai de pe teritoriul actual al ţării;
          1884 – peste doar 29 de ani, oraşul de pe Bega va fi primul din Europa cu străzile iluminate electric;
          1886 – prima staţie de salvare din Ungaria şi România;
          1895 – în Timişoara va fi prima stradă asfaltată din România;
          1899 – aici va fi pus în funcţiune primul tramvai electric din România;
          1902 – aici se joacă primul meci de fotbal de pe teritoriul actual al ţării;
          1921 – se înfiinţează prima firmă din ţară în domeniul fabricaţiei de corpuri de iluminat, „Dura”;
          1928 – se înfiinţează FC Ripensia, primul club profesionist de fotbal din România. Ripensia este prima echipă profesionistă de fotbal din ţară;
          1938 – se realizează prima maşină de sudat şine de cale feratăşi tramvai inventată în lume, de prof. Corneliu Micloşi;
          1953 – Timişoara este singurul oraş din Europa care are trei teatre de stat, unul în limba română, unul în limba maghiarăşi unul în limba germană;
          1961 – este realizat, la Institutul Politehnic Timişoara, primul computer din generaţia întâi din mediul universitar din ţarăşi printre primele din Europa;
          1969 – este publicat primul tratat enciclopedic de ecuaţii funcţionale din lume, de către prof. dr. M. Ghermănescu;
          1989 – Timişoara devine primul oraş liber de comunism din România;
          1992 – au loc primele intervenţii chirurgicale laparoscopice în ginecologie şi primele operaţii plastice mamare cu proteză (prof. I. Munteanu, în colaborare cu Clinica de Ginecologie din Heidelberg);
          1993 – prima histerectomie totală pe cale laparoscopică (prof. I. Munteanu, în colaborare cu Clinica din Kiel);
          1995 – realizarea fertilizării in vitro şi a embriotransferului uman în România; înfiinţarea primului Centru de Laparoscopie, Chirurgie Laparoscopicăşi Fertilizare in vitro;
          1996 – naşterea primului copil conceput in vitro în România şi realizarea primului embriotransfer de copil la mama purtătoare, de către echipa prof. Ioan Munteanu;
          2000 – primul oraş din România care elaborează o strategie de dezvoltare economico-socială, realizată de Primăria Timişoara;
          2001 – Timişoara este primul oraş din ţară care are o reţea de infochioşcuri, realizată tot de primăria oraşului;
          2001 – are loc prima operaţie pe inimă cu laser, din ţară;
          2001 – se organizează, de către consiliul local al oraşului, prima audiere publică din România;
          2002 – pentru prima dată în ţară, este introdus la Timişoara sistemul de plată a taxelor şi impozitelor prin internet;
          2002 – primul ziar („Monitorul Primăriei”) editat de o primărie (Primăria Timişoara) şi difuzat gratuit cetăţenilor;
          2003 – în premieră naţională, şedinţele de consiliu local (Consiliul Local Timişoara) sunt transmise prin internet;
          2003 – primul transplant de celule stem hematopoietice, cu scopul regenerării muşchiului cardiac la un pacient cu infarct miocardic întins (este prima intervenţie de acest fel din Europa de Est, realizată de echipa prof. dr. Ştefan Drăgulescu)

          • Ai ieșit impacientat din cort și ţi-ai etalat „ţigănismul” regional, faimos in toată ţara. Bine. Constat ca ești „concentrat” pe București. Foarte bine…
            In primul rând, „cultura” ta este presărată cu erori:
            – prima școală din România este mult mai veche – școala din Scheii Brașovului (prima atestare in 1495).
            – primul tramvai din România: in Lipova, nu in Timișoara:

            http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/nt-iul-tramvai-rom-nia-nu-timi-oara-n-lipova

            – o minciună grosolană cum numai prostia și fudulia locală pot produce: „1902 – aici se joacă primul meci de fotbal de pe teritoriul actual al ţării”; singura informaţie adevărată este anul 1902; primul meci reglementat de pe teritoriul actual al României s-a jucat in 1902 (intr-adevăr) intre două echipe din București (formate, insă, din străini); prima echipa de fotbal (de stradă) s-a constituit la București, in 1893, iar primul club de fotbal, F.C.Olimpia, tot in București, in 1904:

            http://www.historia.ro/exclusiv_web/articol/cele-mai-vechi-cluburi-fotbal-romania

            https://www.natgeo.ro/istorie/personalitati-si-evenimente/9164-prima-echipa-de-fotbal-romaneasca

            Iluminatul stradal: in Timișoara (petrol lampant și seu) a fost introdus in 1855 (un experiment/test făcut de stăpâni pe cobaii timișoreni, inainte de implementarea la scară, in imperiu), iar in București (petrol lampant), numai doi ani mai tarziu, in 1857. In sfârșit o impresionantă „premieră bănăţeană” și ce avans uriaș, aproape „500 de ani”!
            Nu am de gând să inșir premierele bucureștene in domeniul medical (adună-le de pe Internet), iţi dai seama (sper!) că lista este mult mai lungă și in specialităţi medicale mai diversificate. Nu am de gând să inșir nici ceea ce pentru unul ca tine inseamnă „premiere” – vizitele (și „concertele”) unor personalităţi in București. Realizezi, sper, că Bucureștiul stă mult mai bine la capitolul ăsta. Iar „premierele” ridicole de genul „Timişoara este singurul oraş din Europa care are trei teatre de stat, unul în limba română, unul în limba maghiară şi unul în limba germană” sunt nerelevante pentru capitală – Bucureștiul nu se confruntă cu babilonia, cu ghiveciul etnic din Banat – dar constat cu surprindere că tocmai cel mai reprezentativ teatru, cel in limba rromani, lipseşte cu desăvârsire din Timișoara (unde işi ridică nivelul cultural aristocraţia bănăţeana de pe bulevardul C.D.Loga?). Si, daca tot suntem in domeniul „culturii”, iţi recomand un exerciţiu: intocmește o listă cu cei mari creatori români de talie internaţională (va fi o listă foarte scurtă) și verifică din ce regiuni ale ţării provin. Vei constata ca Banatul nu există.
            In general, numai un neghiob iși poate imagina că poate să compare elefanţi cu pureci, doua lucruri de dimensiuni cu totul diferite – o capitală europeană cu aproape două milioane de rezidenţi versus un oraș de provincie cu o populaţie care reprezintă doar o șesime din două milioane. Oricât de fudulă, agresivă și gălăgioasă ar fi acea șesime.
            In al doilea rând, pe langă erori, „cultura” ta este pur și simplu… locală, foarte limitată – iţi imaginezi că in timp ce in Timișoara este vopsită o trecere de pietoni sau este astupată o groapă pe o stradă oarecare, in lumea largă (inclusiv in celelalte orașe ale ţării) totul rămane incremenit, nu se progresează.
            Poate că dezvoltarea economică a Banatului sub Imperiul Habsburgic a fost „puternică”, cum spui, dar nu a fost suficient de „puternică” pentru a depăși Regatul României:

            http://www.bnr.ro/South-Eastern-European-Monetary-and-Economic-Statistics-from-the-Nineteenth-Century-to-World-War-II-11792.aspx

            Inainte de anexările din 1918-1919, „PIB raportat la numărul de locuitori” al Banatului era de 18.07 Lire Sterline/capita, mai mare decat cel al Transilvaniei (16.58 Lire Sterline/capita), dar inferior celui al Regatului României (18.50 Lire Sterline/capita). Si… bănăţenii și-au exprimat dorinţa de „a se lipi ca muștele de dulceaţă” in 1918, la Alba Iulia – un moment de luciditate, pentru că, altfel, Banatul ar fi fost astăzi o provincie a Serbiei (cu tot, cu consecinţe). După anexarea din 1919, Banatul a cunoscut realmente o dezvoltare economică susţinută in cadrul Regatului, recunoscută chiar și de către „tractoriștii” detractori ai anexării.
            Am senzaţia că nu prea ești de naţionalitate română și iată de ce: prezinţi obraznicia aceea nerușinată, specifică ungurului naţionalist; in ultima vreme, in media românească au apărut ca mucegaiul, ca la comandă, tot felul de trepăduși (inclusiv „formatori de opinie” care se consideră „mai europeni”, niște bieţi imbecili incapabili să distingă graniţa dintre naţionalismul primitiv și spiritul naţional firesc) care ridică in slăvi „vremurile bune” de sub stăpânirea austro-ungară (dar „uită” să precizeze și pentru cine erau bune acele vremuri) și denigrează cu zel fostul Regat al României, Bucureștiul, românii din fostul Regat; mai este și mizeria aceea ungurească cu afișele din Cluj și din Oradea. Pe scurt, duhnești. Cum te cheamă, pui de dac?

          • Ce tot debitezi acolo, nerusinatule?! Cum iti permiti sa-i injuri pe romanii din celelalte regiuni ale tarii?! Ma mir ca ti-a aparut comentariul. Mai debitezi si minciuni: auzi, prima scoala din Romania, abia in 1718 in Timisoara! In 1718 prima scoala din Romania (Brasov) avea deja aproape 300 de ani vechime, habar nu ai, ignorantule! Dispari la Budapesta sau la Viena, ca au mare nevoie acolo de chelneri, lustragii, acordeonisti ambulanti si alti savanti ca tine!

        • Tov. Ionescu, slugă e prostul care încă n-a înțeles că în România să muncești cinstit nu duce niciunde. Și asta pentru că țiganii tăi pesedisto-fesenisto-securisto-comuniști au ajuns șefi de plantație și au transformat România într-o țară bananieră… Până una-alta, atât cât mai este, Timișoara este încă Occident pentru mâncătorii de ghindă din restul țării, care nu știu decât să se bată cu pumnii în piept pentru ceva ce n-au făcut niciodată. Voi, vuvuzelele astea, habar n-aveți să construiți ceva și nu vă interesează decât propria umbră. C-atât vă duce mintea!…

  3. In Bucuresti e cel mal mare procent de copii nevaccinati. Nu e constructiv sa ne jignim pe criterii de pozitionare geografica. Prosti sunt peste tot. Din aia care cred orbeste in doctori si isi mai vaccineaza copiii in 2016. E am unul vaccinat care se imbolnavea lunar pana la 2-3 ani si unul de 2 ani nevaccinat si sanatos tun. Sunt multi parinti in situatia asta si nu credem ca e coincidenta.

  4. Problema este ca in urma unui vaccin facut la varsta de 5 ani fiului meu, acesta a devenit AUTIST. pana la acel moment era perfect sanatos.Din acel moment viata pentru el este un adevarat chin, eu ca parinte simt ca am o jumatate de copil si au urmat ani de terapi si tot felul de medicamente , fara a avea certitudinea ca se va amelirora intr-un fel. Daca as avea sansa sa pot alege din nou, clar nu mi-as mai vaccina copilul.

  5. ptr Radu si Eugen Ionescu : daca sunteti asa de evoluati ?? si „bogati” voi sudisti ( ca doar Bucalele are cel mai mare aport financiar la economia tarii ??) de ce nu ne lasati in pace sa ne administram financiar noi insine ? asa de proba vreo 2 ani doar ..?? Va e frica ? Sunt convins ca noi ne am descurca fara voi, dar voi ??

  6. Si apropo de Timisoara, dupa Sibiu este al doilea municipiu din Romania care va fi capitala culturala europeana in 2021 sper ca stiti asta ! Si coincidenta , nici Sibiul si nici Timisoara nu sunt din regat ?? Oare de ce ? Sa fie de „vina” nivelul superior de cultura si civilizatie din Ardeal si Banat in comparatie cu cel din regat ? va ofticatiii…?? va ofticatii !! stiu ca va ofticati !!

LĂSAȚI UN MESAJ