Ce a pățit omul care a găsit o comoară de jumătate de milion de euro

    215

    În urmă cu şapte ani, un bărbat din Goleşti – Vâlcea descoperea cel mai mare tezaur monetar din argint de pe teritoriul României. Nici până astăzi Iulian Enache nu şi-a primit recompensa legală.

    Iulian Enache, de 41 de ani, din Goleşti – Vâlcea descoperea în 2013, pe dealurile dintre Goleşti şi Budeşti, în apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea, 47.000 de monede din vremea sultanului Murad al II-lea.

     

    De cinci ani, însă, se luptă în instanţe ca să-şi primească recompensa stabilită prin lege. Cazul unic în jurisprudenţa românească se află în acest moment la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit site-ului ziare.com., care oferă mai multe detalii pe această temă.

    Legislaţia din România, în privinţa protejării patrimoniului cultural naţional mobil, permite ca cel care descoperă astfel de comori să primească recompensă 30% din valoarea tezaurului, iar în cazul unei descoperiri arheologice excepţionale şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului.

    După două zile de la descoperirea „Tezaurului de monede otomane din Budeşti” (localitatea pe teritoriul căreia s-a făcut descoperirea), aşa cum a fost acesta catalogat de către specialişti, reprezentanţii Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) preluau comoara formată din 1.985 monede medievale de argint si 52,461 kg de monede medievale de argint.

    Mare parte dintre monede erau din timpul primei domnii a lui Murad al II-lea, din anul 1430, dar mai existau altele şi bătute de Emir Suleyman, Musa Celebi, Mustafa Celebi sau Mehmed I.

    Doi ani de zile a durat ca reprezentanţii MNIR să evalueze imensul tezaur, fapt ce a întârziat exagerat calcularea recompensei. Din acest motiv, în 2015, Iulian Enache s-a decis să dea în judecată MNIR şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru a-şi primi recompensa. Iar concluzia celor de la MNIR a şocat pe toată lumea: tezaurul fusese evaluat la doar 92.644 de euro.

     

    Iniţial, vâlceanul a formulat obiecţiuni cu privire la acest raport, considerându-l subevaluat, dar apoi s-a împăcat cu gândul şi a solicitat acordarea recompensei şi a bonificaţiei. A

    Numai că Ministerul Culturii a contestat bonificaţia, sub pretextul că nu ar fi fost vorba despre o descoperire întâmplătoare, din moment ce ea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale.

    Printr-o sentinţă a Tribunalului Bucureşti, din 9 februarie 2017, s-a stabilit însă că vâlceanul are dreptul la o recompensă de 41.689,80 de euro, plus plata dobânzii legale aferente debitului principal.

    Întreaga poveste, pe adevarul.ro.

    LĂSAȚI UN MESAJ