Clădirea unui cunoscut liceu din Timișoara ar putea cădea la primul cutremur mai serios, avertizează prefectul Mihai Ritivoiu. Viceprimarul Ruben Lațcău: „Cei de la București vor să-și acopere fundul de orice responsabilitate!”.

Lumea se cutremură din ce în ce mai tare. După zguduielile economice resimțite de populație, a venit rândul adevăratelor seisme să se manifeste.

Semnalul de rău augur a fost dat de catastrofala mișcare telurică ce a curmat zeci de mii de vieți în Turcia și Siria. Pe lângă enormele pierderi umane, pagubele materiale sunt încă greu de cuantificat, deși a trecut aproape o lună de la cataclism.

La foarte scurt timp, s-a întâmplat la noi în țară ceva peste așteptările oamenilor, ba chiar și ale specialiștilor. În județul Gorj, la poalele Carpaților, dar departe de cea mai cunoscută zonă cu potențial seismic de la noi din țară, Vrancea, a lovit cu putere medie un cutremur de 5,2 grade. A fost simțit în mare parte a țării și chiar peste granițe, în Bulgaria și Serbia. Au urmat numeroase replici.

Un fapt neobișnuit s-a petrecut la numai o zi după. Un alt cutremur, de data asta de 5,7 grade pe scara Richter, a lovit din nou, în aceiași zonă. De obicei seismele ce urmează unuia mai puternic sunt tot mai mici ca putere. Dar în Gorj s-a întâmplat invers — cel din ziua următoare a fost de mai mare amplitudine.

Dacă primul cutremur a fost resimțit în anumite zone din Banat, cel de 5,7 grade a fost simțit de mai toată lumea din regiunea noastră.

Seismele sunt un fenomen normal în zonele ce se află în apropierea faliilor tectonice. Cu toate eforturile oamenilor de știință ce caută să descifreze oscilațiile scoarței terestre, încă nu există o metodă predictivă pertinentă a acestor evenimente. Se fac doar supoziții. Se dau sfaturi, apar, pe lângă specialiști, părerologii și tot felul de vraci declară că au știut ce va urma. Dar toate aceste previziuni se fac ulterior. Deci nu au nicio valoare.

Nici cei mai reputați savanți nu pot prezice un cutremur cu suficient timp înainte. S-au făcut pași enormi în știința pământului, dar cutremurele nu se poate prezice.

Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, a afirmat că „este o surpriză că zona s-a activat. Seismul cu magnitudinea de 5,7 a avut loc la o zi după ce un alt cutremur, cu magnitudinea de 5,2, a fost înregistrat în aceeași zonă, în Gorj”. Potrivit directorului INFP, au mai fost cutremure în regiune în trecut, însă mici. „Cel mai mare a fost în 1943, de 5 grade. În anii 1963–1964, un cutremur de 4,5. Apoi, în 1910 și cu vreo 50 de ani mai devreme, 1850–1860, au fost cutremure în jur de 4 grade”, a mai afirmat domnia sa.

Totodată, seismologul Mircea Radulian a afirmat că activitatea din zona Olteniei este una „neobișnuită”. „Urmează să analizăm de ce s-au întâmplat aceste cutremure, ce legătură au între ele, dacă au vreo legătură cu acest context în care s-au produs și cutremurele din Turcia”, a declarat Mircea Radulian.

Din acel moment au urmat sute de replici ce s-au succedat zi și noapte. Nu au fost foarte puternice, dar frecvența lor pune populația în alertă permanentă și specialiștii pe gânduri.

Zona Banatului este de asemenea cunoscută ca fiind destul de des lovită de seisme. Dar norocul face ca aici să fie de o cu totul altă factură. Se întâmplă mai la suprafață și cu magnitudini mici, deși pot fi periculoase. Memoria localnicilor din Banloc, dar și a a celor din localitățile învecinate este încă vie. În anii 1990–91 o serie de zgâlțâieli de teren au lăsat biserica din sat fără turlă. Tot atunci, gara din Voiteg a căzut ca un castel de cărți de joc.

Pericolul, deși destul de mic, există mereu. Starea de veghe ar trebui să fie permanentă în cazul autorităților de la toate nivelurile.

Un gest destul de firesc al prefectului Mihai Ritivoiu, ce atrăgea atenția asupra pericolului de a se prăbuși liceul economic de pe strada Corbului, a dus la polemici și discuții partizane inutile.

Iminența unui cutremur a fost scoasă la înaintare ca armă politică. După cum am spus, seismul nu poate fi anticipat. Singurul lucru cert în cazul cutremurelor este că pot să se întâmple. Dar când, unde și cu ce putere se vor produce nu pot ști nici măcar urmașele Babei Vanga, chiar dacă ar apela până și la catrenele lui Nostradamus.

Prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, a anunțat că un corp de clădire încadrat în clasa de risc seismic I (unu) a fost descoperit la un liceu din Timişoara, iar cursurile vor intra în online şi elevii vor fi relocați. Măsura ar fi putut duce la panică în rândul elevilor și al părinților. O așa hotărâre se anunță cu tact și cu explicații riguroase, la obiect.

Dar de aici și până la săgeți acide aruncate între partide nu a mai rămas însă decât un pas.

„După cutremurul din Gorj, am solicitat tuturor primăriilor situația clădirilor aflate în clasa de risc seismic I. Primăria Timişoara ne-a comunicat, prin adresa 4.106, din 17 februarie, că niciuna din expertize nu a încadrat imobilele expertizate în risc seismic clasa I. Astăzi (marți — n.r.) am intrat în posesia unui raport de expertiză privind corpul de clădire A a Colegiului Economic Francesco Nitti Timişoara. La pagina 22 este indicată clar clasa de risc seismic finală: Rs I, din care fac parte clădirile cu risc ridicat de prăbuşire. Drept urmare, am solicitat Inspectoratului Şcolar Județean să oprească orele desfăşurate în această clădire. Programul a 300 de copii va fi afectat. Nouă clase (șase de a IX-a, două de a X-a, una de a XII-a) vor intra de mâine în online, urmând ca în următoarele zile să găsim soluții pentru relocarea lor. Încă o clasă de seral va fi relocată de mâine. Nimic nu este mai important ca siguranța copiilor noştri. Consider iresponsabilă atitudinea Primăriei Timişoara. Le cer să facă din siguranța în şcoli în caz de cutremur prima lor prioritate şi să prezinte o situație completă a şcolilor în cel mai scurt timp!”, a declarat Mihai Ritivoiu.

Nici nu s-a stins ecoul celor spuse de prefect că a venit replica viceprimarul Timișoarei, Ruben Laţcău. Poate că a simțit ca pe un afront afirmația de mai sus. Domnia sa afirmă că nu a ştiut de expertiza respectivă pentru că aceasta face parte dintr-un proiect tehnic mai mare, care abia a fost finalizat. Este vorba despre Documentaţia de Avizare a Lucărilor de Intervenţii, care va fi supusă votului consilierilor locali. Aceasta conţine, printre altele, şi expertiza care arată că, într-adevăr, corpul A al Liceului Economic „FS Nitti” se poate prăbuşi, în caz de cutremur.

„La FS Nitti avem un proiect de extindere cu încă un etaj, iar parte din extindere este şi o expertiză tehnică. În mod evident, va fi nevoie de o reconsolidare, proiectul intră mâine în plen şi vom merge în etapa următoare, partea de proiectare propriu-zisă. În momentul în care se va ajunge la execuţia lucrărilor, se va rezolva şi această problemă de consolidare (…) Realitatea este că trăim într-un stat în care Guvernul ia decizii butaforice, absurde, de la o zi la alta, fără să conştientizeze problemele de sistem din întreaga ţară. Avem o singură şcoală în clasa 1 de risc, pentru că avem o singură expertiză probabil făcută pe bune în ultimii ani de zile”, a declarat viceprimarul Ruben Laţcău.

Edilul mai spune că măsurile anunţate de Guvern, privind reabilitarea şcolilor cu grad seisimic ridicat, sunt praf aruncat în ochii cetăţenilor. Asta pentru că în România nu există expertize reale, care să arate cât de vulnerabile sunt unităţile de învăţământ în caz de cutremur. Verificările tehnice ale clădirilor se fac doar acolo unde urmează să fie efectuate anumite lucrări, astfel că cele mai multe dintre ele nu sunt expertizate.

„Dacă ar fi să facem, în toată ţara, expertize pe şcoli şi pe situaţia din învăţământ, ar fi dramatic. Nu doar că multe dintre şcoli ar fi în clasa 1 de risc în foarte multe zone din ţară, dar avem situaţii care sunt absurde. Spre exemplu: nereglementările de avizare la siguranţă la incendii, de către ISU, sau la siguranţa în exploatare, de către DSP, care se bat cap în cap. Este clar că această măsură pe care Guvernul vrea să o dea, precum şi condiţiile de avizare care au fost modificate unilateral, fără dialog absolut deloc, în pandemie, pentru avizarea la ISU sau la DSP a şcolilor, au un singur scop: ca cei de la Bucureşti să îşi acopere fundul de orice formă de responsabilitate”, a mai spus Laţcău.

Dacă aici, în oraș, unde există clădiri școlare destul de trainice, se întâlnesc astfel de situații, se ridică întrebarea cât de sigure sunt clădirile din comunele județului. Să nu uităm că multe din aceste edificii au zeci de ani sau, în unele cazuri, peste un secol. În ciuda unor reparații sporadice, situația nu este strălucită niciunde. Acolo unde s-au făcut reparații acestea sunt în general lucrări de igienizare, reparații la acoperiș, reabilitări ale utilităților (apă, canal) sau refaceri ale instalațiilor electrice. Lucrări ample de întărire a structurilor de rezistență nu se prea fac pe la noi.

1 de 6