Blocurile reabilitate termic din Timișoara: o istorie cu eșecuri, pericole ascunse și așteptări de mai bine

494

Reabilitarea termică a blocurilor este cel mai simplu mod de a schimba în bine faţa unui oraş, dar şi de a face economie. În special în oraşele unde s-au construit multe blocuri înainte de 1990, izolarea termică este binevenită. Iar ciclul financiar oferit de Uniunea Europeană pe această axă este destul de darnic. Cel puţin regiunea de vest poate accesa peste 40 de milioane de lei. Probleme sunt însă multe, mai ales că proprietarii se mişcă greu cu întocmirea documentaţiilor şi se lovesc de multe ori şi de lipsa banilor. Vă prezentăm stadiul implementării acestui program la Timişoara, care sunt problemele întâmpinate, dar şi care sunt avantajele şi dezavantajele reabilitării termice a unui bloc.

15 milioane de euro pentru 60 de blocuri în Timişoara

După mai mulţi ani în care Primăria Timişoara a ratat finanţarea europeană pentru reabilitarea blocurilor din oraş, pe exerciţiul financiar al Uniunii Europene 2014–2020, autorităţile timişorene spun că au obţinut 15 milioane de euro pentru izolarea termică a 60 de blocuri, jumătate dintre ele fiind deja propuse pentru finanţare.

„Am scos la licitaţie proiectarea în vederea depunerii spre finanţare a reabilitării termice a 29 de blocuri de locuinţe. Aceste blocuri care fac obiectul licitației sunt în zonele Dâmboviţa, Arieş, Averescu, Ştiinţei — Martirilor, Aradului — Torontalului, Lipovei — Popa Şapcă, Soarelui — Odobescu Complex. Şi, repet, sunt 29 de blocuri. Vom continua şi vom scoate la licitaţie proiectarea şi pentru alte blocuri, vom merge pe loturi, vrem să eficientizăm această activitate şi, de aceea, nu vrem să aşteptăm. Îi rog pe cetăţenii care doresc să beneficieze de aceste proiecte să se mişte repede, pentru că aici regula este primul venit, primul servit. Noi vom putea să accedem la o sumă importantă, dar cine nu se grăbeşte rămâne mai la urmă. Avem acum o listă de blocuri, dar, dacă nu se răspunde, sărim şi mergem la cei care au venit ulterior cu declararea interesului, dar care acum percutează”, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

În primăvară a apărut o altă promblemă: ADR Vest a respins un proiect de reabilitare termică a blocuirlor din oraşul de pe Bega. Autorităţile locale au modificat documentaţia tehnică şi l-au retrimis spre finanţare, semnalele fiind acum unele pozitive. Lucrările întârzie însă să înceapă la toate cele 60 de blocuri promise de primar.

Ce se finanţează din fonduri nerambursabile

Nu se poate acorda finanţare pentru o singură scară de bloc, ci proiectul trebuie să includă întreaga clădire. Asociaţiile de proprietari pot solicita accesarea de fonduri nerambursabile pentru blocuri care îndeplinesc următoarele condiţii: sunt construite în baza unor proiecte elaborate în perioada 1950–1990; au regim de înălţime de minim P+2; nu au mai beneficiat de finanţare publică în ultimii cinci ani, pentru acelaşi tip de lucrări, şi nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare.

Fondurile se pot folosi pentru izolarea termică a faţadei, înlocuirea ferestrelor, închiderea balcoanelor, izolarea termică a planşeului peste subsol; pentru lucrări de reabilitare a sistemului de încălzire (în cazul blocurilor cu centrale de bloc/scară sau a celor racordate la sistemul centralizat); instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile; înlocuirea corpurilor de iluminat din spaţiile comune cu unele eficiente energetic; înlocuirea lifturilor şi implementarea sistemelor de management a funcţionării consumurilor energetice. Un proiect poate avea o valoare cuprinsă  de minimum 100.000 de euro şi de maximum 5 milioane de euro.

Contribuţie de 25% sau de 100%

Obligaţia asociaţiei de proprietari este de a contribui financiar cu 25% din valoarea lucrărilor de intervenţie pentru apartamentele cu destinaţie locuinţă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, şi cu 100% din valoarea lucrărilor de intervenţie aferente spaţiilor comerciale sau spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, apartamentelor cu destinaţie locuinţă aflate în proprietatea persoanelor juridice, a unităţii administrativ-teritoriale sau a autorităţilor şi instituţiilor publice.

Persoanele cu handicap sau familiile cu persoane cu handicap aflate în întreţinere, persoanele care realizează venituri medii nete lunare pe membru sub câştigul salarial mediu net pe economie, veteranii de război şi soţul/soţia acestora, pensionarii ale căror venituri medii nete lunare pe persoană sunt sub câştigul salarial mediu net pe economie pot beneficia de ajutoare de natură socială pentru reabilitarea termică a locuinţei din partea primăriei. Contribuţia acestora nu poate fi mai mică de 3,5% din valoarea lucrărilor.

Avantajele şi pericolele din spatele reabilitării termice

În momentul în care au început reabilitările termice ale blocurilor, proprietarii s-au bucurat nespus de mult pentru că primul avantaj al unei izolaţii exterioare înseamnă, obligatoriu, şi un consum de energie mai redus. Potrivit specialiţtilor, se pot face economii la plata întreţinerii de peste 30%. Asta pentru că iarna căldura se pierde mai puţin prin stratul de izolaţie, ceea ce duce la un consum mai mic de gigacalorii. De asemenea, vara, căldura de afară pătrunde mai greu în pereţi şi nu încălzeşte atât de tare apartamentul, menţinând o temperatură optimă.

Există însă şi pericole foarte mari în cazul izolării blocurilor, iar semnalul de alarmă a fost tras imediat după incendiul din Clubul Colectiv.

Asociaţia Liga Habitat susţine că orice persoană care trăieşte într-un bloc izolat termic este în permanenţă în pericol din cauza matrialelor inflamabile folosite la anvelopare.

„Concluzia este că, teoretic, în România s-au făcut anvelopări cu polistiren ignifugat, în peste 95% din cazuri, adică material impregnat cu o substanţă care îl face rezistent la foc. Practic, însă, în România se foloseşte pe scară largă şi polistirenul neignifugat, mult mai ieftin, care arde ca o torţă! Am sesizat Inspectoratul în Construcţii că se vinde pe piaţă şi se foloseşte la anvelopări polistiren neignifugat. Nu s-a întâmplat absolut nimic, produsul se foloseşte în continuare. Mai mult, faptul că nu s-au respectat tehnologiile în construcţii şi au rămas multe goluri între termoizolaţie şi pereţii imobilelor face ca imobilul să fie în pericol de a lua foc, indiferent ce fel de materiale ignifugate s-au folosit”, a spus Sorin Cristea, consultant de specialitate din cadrul Ligii Habitat.

La Timişoara se plăteşte taxă pe reabilitare

Timişorenii nu sunt scutiţi de tot de cheltuiala pentru reabilitări. Cei care au beneficiat de izolarea termică a blocurilor în exerciţiul financiar trecut, 2007–2013, trebuie să achite o taxă.

„Taxa este datorată de către fiecare proprietar al imobilelor finanțate în cadrul Programului Operațional Regional 2007–2013. Cuantumul taxei va fi fundamentat printr-un referat întocmit de către compartimentul de specialitate din cadrul aparatului propriu al primarului, în funcție de sumele avansate de către autoritățile locale pentru asigurarea cotei de contribuție aferente proprietarilor, de cotele-părți indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăți individuale, după caz și în baza documentelor și a constatării proprii ale compartimentului”, se arată în decizia de instituire a taxei.

Prin Programul Operațional Sectorial 2007–2013, în Timişoara, au fost reabilitate termic 50 de blocuri. Proiectul a fost dus la bun sfârşit, dar Primăria Timişoara s-a trezit că trebuie să plătească o mare parte din bani din bugetul local, după ce lucrările nu s-au încheiat la timp. 44 de milioane de lei era dispusă Uniunea Europeană să dea pentru cele 50 de blocuri, dar, în final, s-a ajuns ca finanţarea nerambursabilă să fie de doar 30 de milioane de lei. Lucrările au fost tergiversate după ce proiectanţii nu s-au mai înţeles cu autorităţile locale asupra costului întocmirii documentaţiei tehnice. După ce bătuseră palma la 64.000 de lei pentru proiectarea în vederea reabilitării a celor 50 de blocuri, specialiştii au cerut în final de 20 de ori mai mult. Asta pentru că, spuneau ei atunci, în contract nu era trecut şi numărul de blocuri ce urmau să fie anvelopate. Proiectanţii au mers în instanţă şi au câştigat. Au primit şi despăgubiri de 1,2 milioane de lei, deci bugetul Timişoarei a fost grevat de peste 15 milioane de lei pentru izolarea termică a 50 de blocuri.

LĂSAȚI UN MESAJ