Bănățenii, printre cei mai bogați… dintre săraci

242

Statisticile oficiale arată că, deşi câştigul mediu net la nivel naţional a depăşit pragul de 500 de euro, doar angajaţii din Bucureşti şi din alte cinci judeţe bogate, printre care și Timișul, au câştigat, în medie, peste 500 euro în decembrie. Și asta în condițiile în care s-au luat în calcul și primele acordate de Crăciun.

Salariaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din ţară, cu un câştig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie), urmaţi de cei din judeţele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) şi Timiş (2.512 lei, 556 euro).

O statistică Eurostat (oficiul de statistică al UE) arată că rata de sărăcie în rândul angajaților din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, depășind-o cu mult pe cea din Bulgaria, Portugalia sau Grecia, și chiar pe cea din Serbia, țară în afara Uniunii Europene. Situația este îngrijorătoare atât în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor din România cu normă întreagă (full time), unde rata de sărăcie este de 14,7%, comparativ cu media UE 28, de 7,8%. Serbia are 12,4%, Grecia – 11,6%, Polonia – 10,7%, Spania – 10,3%, Italia – 9,8%, cât și în rândul lucrătorilor din România cu timp parțial de lucru (part time), unde rata de sărăcie este de 59,4%, de aproape patru ori mai mult decât media UE, de 15,4%. Serbia are 44,17%, Bulgaria – 30,3%, Portugalia – 29,5%, iar Grecia – 28,2%.

Și  inegalitatea de venituri este mai mare decât media UE: de 34,8 puncte în Estonia, 35,4 în Letonia, 37,0 în Bulgaria, 37,4 în România, 37,9 în Lituania și 38,2 în Serbia, mult peste media UE 28 de 31 puncte. În România există o polarizare puternică în distribuția veniturilor populației – un raport între veniturile celor mai bogate 10% gospodării și cele mai sărace 10% este de 13,4 ori față de 6,5 ori în Ungaria și 8 în Polonia.

În țările dezvoltate din Vest, ponderea alocată compensării salariaților în PIB este de 50-55%, a capitalului de 35-40% și a taxelor indirect nete de 10%. În România situația este inversată, în sensul în care în 2015 doar 33% din PIB au fost alocate pentru remunerarea salariaților, 55% pentru remunerarea capitalului și restul pentru taxe indirecte minus subvenții. Conform datelor prezentate de Eurostat: în România- remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 42% în 2008 la 32,3% în 2015; în Ungaria, remunerarea salariaților în PIB este de 42,3% în 2015; în Bulgaria – de 37,4%; iar în Polonia – de 37,2%.

În România există 4,5 milioane de salariaţi dintre care în jur de 1,2 milioane  sunt bugetari. În Romania sunt în jur de 1,2 milioane de angajați cu salariul minim și doar 10% din aceştia provin din mediul bugetar. Deși nu pare, salariile de la stat sunt mult mai bune decât cele de la privat, plus siguranța locului de muncă.

Cu toate că nivelul PIB a crescut în România cu 28% în perioada 2007-2015 (de la 125 miliarde euro în 2007 la 160 miliarde euro în 2015), rata riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu doar 18,5% (de la 45,9% în 2007 la 37,4% în 2015).

Datele Institutului de Statistică arată faptul că salariul mediu net a crescut în medie cu 12% în 2016, la bugetari cu 13,9% și la privați cu 9,3%. Diferența între ceea ce câștigă un bugetar și salariul unui angajat la privat este de 455 lei în favoarea bugetarului, iar pentru acest an prognozele arată că ecartul va crește până la 840 de lei. În urma estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), salariul brut la bugetari va creşte cu 16,9% în 2017, cu 10,3% în 2018 şi cu 11,5% în 2019. Creşterile în mediul privat vor fi mai mici.

Potrivit unui raport Eurostat avem țară bogată în resurse, dar cu oamenii cei mai săraci din UE. Săracia… un cerc vicios: săracia materială conduce la săracie educațională, iar ambele amplifică transmiterea dezavantajului, de la o generație la alta.

LĂSAȚI UN MESAJ