Aventură de grad zero! Călătoria cu trenul de la Timișoara oriunde în România

275

O călătorie cu trenul în România înseamnă, de multe ori, nervi, timp pierdut și disconfort. Aceasta este realitatea mersului cu trenul, fie că vorbim de rețeua CFR din vestul, nordul sau sudul țării. În Banat, unde există mii de kilometri de șine, o călătorie este nu doar grea, ci și riscantă. Aproape jumătate din șinele care leagă vestul țării de celelalte regiuni din România, dar și din străinătate, au nevoie de reparații urgente. În ultimii aproape 40 de ani, infrastructra CFR a fost peticită… și atât. Din anii ’70, când s-au constuit cele mai multe rețele de căi ferate, acestea nu au mai avut parte de modernizări.

Riscul cu care circulă bănățenii

Regionala CFR Timișoara cuprinde infastructura feroviară din 4 județe: Timiș Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Administrează peste 3.000 de kilometri de șine. Județul Timiș are și una dintre cele mai importante magistrale din România. Magistrala 900 face legătura între Timișoara și București și, din păcate, starea ei este deplorabilă.

„Magistrala 900 este o magistrală a Căilor Ferate Române. În trecut, ea a fost denumită magistrala 100. Sectorul Timișoara – Caransebeș a fost dat în folosință la 23 octombrie 1876. În anul 1879 a avut loc interconectarea rețelei feroviare din Austro-Ungaria cu rețeaua de căi ferate din Regatul României. Punctul de interconectare era pe malul Dunării, la est de Orșova, în actuala haltă Vârciorova (Mehedinți)”, aflăm din analele CFR Infrastructură.

Magistrala 900 circulă pe relația: București (Nord) – Videle (Teleorman) – Roșiori (Nord) – Craiova – Filiași – Caransebeș – Lugoj – Timișoara (Nord) (533 km) – Stamora Moravița. Are peste 530 de kilometri lungime, dar traseul este unul de durată.

În apropiere de Timișoara se poate observa foarte ușor uzura liniilor. În zonele Remetea Mare, Lugoj sau Recaș, starea liniilor este verificată ca acum 100 de ani. Angajații CFR, puțini câți au mai rămas, străbat pe jos zeci de kilometri, prin pietre și buruieni, pentru a vedea unde este nevoie de intervenții urgente. Aceștia au în dotare un ciocan și un carnețel în care notează defecțiunile. Sub protecția anonimatului, pentru că unii angajați CFR au fost dați afară fiindcă au vorbit deschis despre starea proastă a infrastructurii, ne-au povestit că notițele lor ajung de cele mai multe ori într-un setar, iar de acolo nu își mai găsesc calea spre șefi.

Pe teren, situația este de-a dreptul dramatică. Șinele sunt pur și simplu mâncate de rugină și prezintă găuri în oțel. Oricând, trenurile care trec pe aici pot deraia. Asta înseamnă moarte sigură pentru călători, mecanici de locomotivă și controlori. Traversele sunt și ele vechi, iar atunci când trenul trece peste un pod, călătorii au impresia că circulă cu o căruță pe un drum de țară plin de gropi.

Trenurile circulă mai încet decât acum 30 de ani

În anii ’90, o călătorie Timișoara – București dura aproxiativ 6 ore și jumătate. O recunosc mecanicii de locomotivă din orașul de pe Bega, care se aflau încă de pe atunci la cârma trenurilor. Acum, aceeași distanță, de 530 de kilometri, se face în cel puțin 10 ore. De ce? Răspunsul este simplu: starea proastă a infrastructurii. Pe șinele neîntreținute se circulă cu viteze reduse. Sunt nu mai puțin de 160 de zone, între Timișoara și București, pe care sunt instituite restricții de viteză. Asta înseamnă că pe aici se circulă cu 40–50 de km/h. Există însă și porțiuni de cale ferată unde trenul nu merge cu mai mult de 10 km/h.

Iar cireașa de pe tort o reprezintă întârzierile trenurilor care leagă capitala Banatului de capitala țării. În fiecare zi, trenul care vine din București în Gara de Nord din Timișoara ajunge cu cel puțin o oră întârziere, 60 de minute care pot fi vitale pentru cei care au legături de aici spre țări, precum Ungaria sau Austria, dar și pentru cei care au întâlniri de afaceri sau programări la medici.

Investiții pe hârtie și promisiuni deșarte

În ultimii 30 de ani, investițiile în infrastructura CFR din vestul țării au lăsat mult de dorit. Din cei aproximativ 3.000 de kilometri de șine, doar 180 au fost reabilitați. Acum, reprezentanții CFR promit noi investiții de anvergură. Munca a început deja cu reparațiile urgente.

Potrivit ultimei informări CFR, se execută „lucrări de reparații la linii CF în vederea îmbunătățirii condițiilor de circulație”, în următoarele puncte:
— lucrări de reparații curente pentru ridicarea restricțiilor de viteză pe ambele fire de circulație, aferente liniilor 2 și 3 din stația CF Bacia;
— lucrări de reparații pentru ridicarea restricțiilor de viteză pe intervalul de stații PUI — Baru Mare, pe firul II, la km 44+300-51+020;
— lucrări de reparații pentru ridicarea restricțiilor de viteză pe linia Orșova –Jimbolia, la podul feroviar de la km 397+886;
— lucrări de înlocuire traverse între Brebu şi Reşiţa Nord, pentru ridicarea restricțiilor de viteză.

Valoarea totală a contractelor pentru lucrările menționate este de 32,9 milioane de lei, iar sursa de finanțare este asigurată din surse proprii ale CFR Infrastructură și de la bugetul de stat.

„În derulare avem și lucrări de reparații și igienizare (interior-exterior) la clădirile unde se desfășoară activitate feroviară, clădiri de exploatare care au drept scop îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul feroviar. Valoarea acestor lucrări este de 3,3 milioane de lei, iar finanțarea este asigurată din surse proprii”, au transmis, pentru „Banatul Azi”, reprezentanții CFR Infrastructură.

Trecerile peste căile ferate, alt pericol

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, anul acesta, un proiect de lege care prevede că trecerile la nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor europene, precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de către administratorul căii ferate.

„Trecerile la acelaşi nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaţionale „E” (mai corect spus, drumuri europene — n. red.), precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de către administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere”, se arată în acest proiect.

Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 50.000 de lei la 250.000 de lei, aplicată administratorului căii ferate.

Un alt articol al proiectului precizează că administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la acelaşi nivel cu calea ferată, prin curăţarea vegetaţiei pe o rază de 150 de metri, măsurată din intersecţie. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 30.000 de lei la 150.000 de lei, aplicată administratorului căii ferate.

În fiecare an au loc între 50 și 100 de accidente la trecerile la nivel cu calea ferată, în urma forțării trecerii de către autovehicule. În Timiș, cele mai periculoase treceri la nivel cu calea ferată sunt cele de pe DN 6. Asta pentru că vizibilitatea este redusă atât din cauza curbelor, cât și din cauza vegetației care nu este toaletată de reprezentanții CFR.

LĂSAȚI UN MESAJ