Aproape 9 milioane de persoane apte muncă în România! Câte sunt în șomaj și câte lucrează efectiv? Cum stă Timișul?

437

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a crescut, în 2016, cu 0,2 puncte procentuale față de anul precedent, până la 61,6%, iar numărul persoanelor apte de muncă s-a situat la 8,979 milioane, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

În acest context, din cele aproape 9 milioane de persoane active în câmpul muncii, circa 8,5 milioane aveau un loc de muncă, iar 530.000 erau șomeri.

La nivel general, rata șomajului a fost de 5,9%, în scădere față de anul 2015, când s-a consemnat un procentaj de 6,8%.

În Timiș, rata șomajului este mult mai mică decât în restul țării, trecând abia cu puțin peste 1% din totalul populației active (circa 4.000 de persoane, 1,14% din cei apți de muncă). Acesta este însă și un dezavantaj din punct de vedere economic, mulți investitori ocolind deja Timișul, unde nu mai găsesc forță de muncă.

Cea mai ridicată rată a șomajului (20,6%) s-a înregistrat în rândul tinerilor, cu vârste între 15 și 24 de ani. Altfel, rata șomajului a fost de doar 3,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Potrivit sursei citate, anul trecut, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în creștere față de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale, rata de ocupare fiind mai mare în cazul bărbaților, respectiv de 69,7%, față de 53,3% la femei.

Statistica oficială arată, totodată, că rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 42,8%.

De asemenea, nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (86,2%). La nivelul anului 2016, erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 41% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

În plus, salariații, în creștere față de anul precedent (+139.000 persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (73,4%) în totalul populației ocupate, în timp ce lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali ne-remunerați reprezentau 25,6% din populația ocupată.

Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (62,6%, față de 60,2% în mediul rural).

Conform INS, lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 19,4% din totalul populației ocupate, iar ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și muncitorii calificați (16,6%), specialiștii în diverse domenii de activitate (15,2%) și lucrătorii în domeniul serviciilor (14,9%).

Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau în sectorul agricol, 29,9% în industrie sau construcții și 47% în servicii. Totodată, în activitățile neagricole erau ocupate 6,497 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (24,6%), comerț (18,1%) și construcții (10,4%).

Comparativ cu anul 2015, a scăzut numărul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (-232.000 persoane), dar și al celor care au lucrat în învățământ (-9.000 persoane), administrație publică și apărare (-8.000 persoane), industria extractivă, informații și comunicații și tranzacții imobiliare (toate în scădere cu 4.000 de persoane față de anul precedent).

Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri, în 2016, față de anul anterior, s-au înregistrat în industria prelucrătoare (+46.000 persoane), construcții (+42.000 persoane), comerț (+28.000 persoane), respectiv hoteluri și restaurante (+19.000 persoane).

Anul trecut, din totalul persoanelor ocupate, 723.000 au lucrat cu program parțial (8,6%), marea majoritate în sectorul agricol (82,8%).

În anul 2016, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,8 ore pe săptămână, iar alte 130.000 persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 12,9 ore pe săptămână.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (6,6% la bărbați față de 5% la femei), iar pe medii de rezidență de 0,7 puncte procentuale (6,3% în rural față de 5,6% în urban).

Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%.

Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 3%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 50%, notează INS. La categoria tinerilor între 15 și 24 de ani, rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 13%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 63,1%.

LĂSAȚI UN MESAJ