Alianța Vestului stârnește controverse. Ce urmărește, mai exact, alianța celor patru municipii. VIDEO

434

Recenta transpunere în formă scrisă, semnată și parafată de cei patru primari din municipiile fanion din zona de vest, a unui document ce ar aduce o dezvoltare mai accelerată, a și început deja să stârnească discuții mai mult sau mai puțin întemeiate. Mai mulţi social-democraţi au criticat înfiinţarea Alianţei Vestului între primarii mai multor oraşe de Transilvania, considerând că este un demers „populist“ sau că afectează „independenţa statului“.

De fapt se dorește o deplasare în jos a răspunderii cheltuirilor de fonduri pentru dezvoltare. Asta în condițiile în care este binecunoscută inabilitatea administrației centralizate de la București de a coordona toate elementele pentru a dezvolta corect și conform necesităților toate regiunile țării.

Că românul este foarte priceput la fotbal și politică nu ne îndoim deloc. Acum începe să se afirme și ca analist economic și administrativ.

Opiniile sunt foarte diverse și împărțite. De la opinii alarmiste ce atrag atenția că de fapt prin „Alianța Vestului” se urmărește de fapt o mascată secesiune a Transilvaniei până la acuzații că se dorește subjugarea economică a altor regiuni mai puțin dezvoltate toate au fost deja lansate în online de „pricepuții” de serviciu.

Pentru a avea în față un document emanat direct de la semnatari vom publica o mică sinteză a ce se dorește cu ”alianța celor patru”.

AVE ALIANȚA VESTULUI, O INIȚIATIVĂ ÎN SPIRITUL DECLARAȚIEI DE LA ALBA IULIA – VIZIUNEA NOASTRĂ. CELE 4 PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ALIANȚEI

Pornim de la patru principii formulate în spiritul Declarației de la Alba Iulia:
-dezvoltarea comunitătilor – pentru a sustine dezvoltarea României,
-libertatea comunităților de a se asocia, de a atrage și a-și utiliza eficient resursele,
-mai multă putere pentru comunitățile locale, prin asocieri intra și interregionale în structuri nebirocratice, stabilitatea administraţiei, evidentă în cazul administrațiilor locale, în raport cu cea centrală

Pentru ca România să se dezvolte, comunităţile ei trebuie să crească. Doar o națiune dezvoltată e o națiune puternică.

Dezvoltarea este imperativul României Centenare. Credem că marile proiecte naționale pot și trebuie susţinute prin inițiativele regionale și locale ale comunităților. Fie că vorbim de infrastructură, de investiții publice sau private, de transparență administrativă, de sănătatea cetăţenilor, de educația copiilor sau de marea provocare demografică a României de azi, comunitățile și administraţiile locale pot adopta soluții mai aplicate și mai eficiente.

Atunci când soluțiile locale sunt de fapt proiecte europene, finanţate din fonduri ale Uniunii, bugetul central este degrevat şi poate fi orientat către alte priorități. Proiectele de succes dezvoltate de unele comunităţi devin modele de dezvoltare pentru alte comunități, singure sau aflate în asociere, și pot fi ca atare aplicate cu costuri mai mici. Astfel, inițiativele comunităților trebuie înţelese ca asocieri colaborative locale, regionale și inter-regionale, nicidecum îndreptate împotriva administraţiei centrale, ci reducând de fapt, prin eficacitate şi prin atragerea de fonduri europene, cheltuielile bugetului central.

Pentru a se dezvolta, comunităţile au nevoie de libertate. Libertatea de a asuma şi de a accesa proiecte, libertatea de a se asocia între ele, libertatea de a atrage și a utiliza cât mai bine resursele.

La 100 de ani de la Marea Unire, dintre care mai bine de jumătate petrecuţi în felurite dictaturi, e momentul să redescoperim sensul profund democratic și reformator al Declarației de la Alba Iulia.

Declaraţia de la 1 Decembrie 1918 este, pe de o parte o proclamație a Marii Noastre Uniri, iar pe de altă parte, un manifest al libertăţii. Libertatea este valoarea proclamată în modul cel mai înflăcărat de înaintașii noștri, oameni politici vizionari care știau că doar o naţiune a cetăţenilor și a comunităților libere poate fi puternică. Semnatarii Declaraţiei ştiau, aşa cum ar trebui să ne amintim cu totii azi, că mai multă libertate înseamnă întotdeauna mai multă dezvoltare, aşa cum a fost mereu evident de-a lungul istoriei. Pentru că libertatea înseamnă deschidere, libertatea permite inițiativa și îndeamnă la responsabilitate.

De aceea, ca reprezentanţi aleși liber, prin vot direct de către cetăţeni, noi, primarii din Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca, propunem deopotrivă cetăţenilor şi altor administrații locale această structură colaborativă deschisă, dedicată initiativelor locale si regionale responsabile, care produc dezvoltare în comunitate și în națiune.

Comunităţile au nevoie să fie puternice, Libertatea de decizie a comunităţilor este cea mai bună garanţie că guvernarea centrală nu le tratează arbitrar, în funcție de interese vremelnice.

Proclamând unitatea şi libertatea ca principii fondatoare ale statului român, Declaraţia de la Alba Iulia propunea generațiilor viitoare un proiect de țară eliberat de centralism și birocraţie. Pentru că centralismul rigid împiedică inițiativa locală, iar birocrația slăbește puterea comunităților, servind amândouă mai degrabă unei caste de politicieni și funcționari, iar nu cetăţenilor.

Stabilitatea administrativă e garantia continuităţii proiectelor. În comparatie cu guvernul central, administraţiile locale sunt mult mai stabile.

Ca primari care, timp de mai multe mandate, am produs dezvoltare continuă într un mediu de stabilitate locală, am înțeles că puterea politică e fundamentată pe încrederea pe care ne-o acordă cetățenii, și că puterea comunităţilor e infinit mai importantă decât puterea unor politicieni vremelnici sau a castei de birocrați. De aceea, inițiativa pe care o propunem este anti-birocratică, cu structură informală, organică, neierarhizată și deschisă. Este o structură pe care sperăm să o adopte și alte comunități din România, de o parte şi de alta a Carpaților, care să se coalizeze pe baza unor interese și proiecte comune, și cărora le vom oferi modelele de succes ale colaborării noastre: de la proiectul de digitalizare la care lucrăm acum, la cele de atragere de fonduri europene, de la asocieri între municipii în vederea unor achizitii comune, realizate pentru eficientizarea costurilor, la demersuri și vizite coordonate la Bruxelles.

ARGUMENTE PENTRU UN PARTENERIAT STRATEGIC

Colaborarea propusă la nivelul oraşelor Timişoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca, vine în contextul unei culturi asociative modeste, care aduce reticente faţă de astfel de demersuri. Tocmai din acest motiv, ne propunem să fim transparenţi cu privire la această inițiativă şi să explicăm tuturor celor interesați care sunt beneficiile pe care o abordare integrată la nivel teritorial le poate aduce membrilor comunităţilor oraşelor noastre.

În sprijinul Aliantei, aducem următoarele argumente:
A. Oraşele noastre sunt motoare ale dezvoltării economice și oferă un climat propice pentru afaceri şi o bună calitate a vieţii pentru cetățeni.
B. Suntem un model de management urban performant şi gestionăm eficient resursele comunităților noastre.
C. Incurajăm și susținem spiritul antreprenorial liber și colaborăm cu agenții economici pentru a genera bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată.
D. Susţinem un mediu favorabil inovării şi furnizăm cunoaştere şi tehnologie la nivelul teritoriului într-un parteneriat direct cu mediul academic.
E. Beneficiem de o pozitie geostrategică favorabilă şi dorim să ne interconectăm infrastructura la rețeaua europeană.
F. Incurajăm şi atragem resurse umane pregătite şi competente şi avem un trend demografic crescător. Cele 4 orașe au împreună cu zonele de influenţă peste 1,5 milioane de locuitori, fiind astfel al doilea pol economic și demografic al ţării.
G. Suntem parteneri și colaborăm permanent în probleme de administrație locală.
H. Împărtăşim o viziune de dezvoltarea orientată spre Europa. Uniunea Europeană e pentru noi atât un model de colaborare, cât și o resursă de creştere.

OBIECTIVELE COMUNE ALE ALIANȚEI

1. ÎMBUNĂTĂȚIREA RADICALĂ A MOBILITĂȚII ȘI ACCESIBILITĂȚII ÎNTRE CELE PATRU ORAȘE.
• Accelerarea implementării proiectului Autostrada Transilvania,
• Susținerea și urgentarea implementării proiectului Autostrada ViaCarpathia,
• Susținerea și urgentarea proiectului Autostrada Timişoara-Belgrad,
• Dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între toate cele 4 orașe,
• Finalizarea completă a tronsoanelor de centură și interconectarea la rețeaua TEN-T,
• Dezvoltarea în parteneriat a aeroporturilor şi a facilităților de acces la acestea dinspre fiecare oraș către toate celelalte,
• Dezvoltarea unei rețele de transport public intraregional și interregional
• Creșterea mobilităţii ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren I tramvai /troleibus / autobus electric / metrou metropolitan
• Susținerea mobilității forței de muncă,
•Sprijinirea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură.

2. SUSȚINEREA DE MĂSURI ACTIVE PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ
• Sprijinirea colaborării mediului de afaceri prin rețele de furnizori, clustere regionale
• Promovarea unui set comun de infrastructuri specifice, precum și un pachet de facilități oferite agenţilor economici,
• Susținerea inovării și a parteneriatelor între universități și mediul de afaceri, și administraţia publică locală,
• Trei resurse de finanţare a proiectelor de infrastructură: 2% din PIB-ul naţional, bani aprobaţi de Uniune și fonduri împrumutate de la Banca Europeană, dezvoltarea constituind cea mai bună formă de protecţie socială,
• Valorificarea oportunităților financiare și strategice oferite de politicile și programele europene și naţionale,
• Susținerea și implementarea mecanismului de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care să permită o abordare coerentă a proiectelor de investiţii,
• Susținerea construirii Spitalelor Regionale de Urgenţă Cluj și Timişoara ca poli de interconectare cu spitalele județene,
• Programe de sustinere a tinerilor pentru a rămâne în ţară şi de atragere și repatriere a celor care au emigrat,
• Susținerea cu prioritare a economiei digitale, a industriilor creative, cu valoare adăugată ridicată și nepoluante
• Promovare comună a proiectelor de dezvoltare la târguri și evenimente de afaceri.

3. COLABORAREA PENTRU IDENTIFICAREA ŞI IMPLEMENTAREA UNOR MĂSURI DE CRESTERE A PERFORMANȚELOR ÎN ADMINISTRAȚIE.
• Transferarea bunelor practici identificate la nivelul oricăruia dintre parteneri către toți ceilalți,
• Dezvoltarea unor programe și proiecte de cooperare administrativă intra și interregională,
• Promovare unui set de politici publice menite să susțină o dezvoltare strategică vizionară, predictibilă și sutenabilă,
• Eliminarea birocrației suplimentare în utilizarea fondurilor europene,
• Realizarea procesului de regionalizare – autoritățile locale să își poată realiza propriul program operational regional la nivelul regiunii,
• Transparența actului administrativ și deschiderea faţă de alte autorități publice locale.

4. PROMOVAREA MODELULUI EUROPEAN DE POLITICĂ PUBLICĂ, CONSONANT CU SOCIETATEA CUNOAȘTERII, PROMOTOR ȘI VALORIZATOR DE CULTURĂ.
• Implementarea cu schimb de idei și experiență a conceptului de smart city,
• Dezvoltarea și introducerea masivă în administraţie a digitalizării și serviciilor de tip e-administrație și e-cetățean,
• Poziționarea domeniului culturii în centrul preocupărilor comune și, contextual, colaborare în cadrul proiectului Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021,
• Facilitarea participării cetăţenilor celor patru orașe la evenimentele culturale ale fiecărei municipalități organizatoare,
• Educaţie conectată la viitor, modificarea curriculei la toate nivelurile de învăţământ pentru a se adapta noilor provocări sociale și economice, ca și aspirațiilor generațiilor de azi.

Astfel, întemeindu-ne pe cele patru principii – dezvoltarea, libertatea, puterea comunităților şi stabilitatea administrativă; aducând argumentele managementului urban performant, al dezvoltării oraşelor noastre care, astăzi, constituie împreună al doilea pol economic al României, al unei culturi antreprenoriale dezvoltate şi al poziţionării noastre geostrategice; şi asumând obiective comune în domeniul infrastructurii, economiei, performanţei administrative, noilor tehnologii, educației și culturii, noi, primarii oraşelor Timişoara, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, lansăm această inițiativă spre folosul comunităților noastre și al ţării.

2 COMENTARII

  1. Cei 4 trebuie sa gândească mai mult și sa fie atenți la roza vântului…
    Sa nu facă mai rău decât se bucura locuitorii celorlalte localități din județul din care fac parte unde poate nu au medic sau/preot.
    Fondurile europene pentru dezvoltare sunt și pentru ei, ori dacă orașele mai mari le iau din porție, ce le mai rămâne și satelor, sate unde grâul, pasarea, oaia și alte animale (inclusiv cel sălbatice) încearcă sa atingă mâna țăranului roman (cu/fără tehnica agricolă).
    Ce fac ceilalți primari din localitățile care nu sunt orașe sau municipii?
    Ce zic cadrele didactice din sate?

LĂSAȚI UN MESAJ