Într-o dimineața de 9 octombrie, Complexul Senator de pe Calea Lugojului s-a transformat într-un punct de întâlnire strategic pentru diplomați, experți militari, analiști și universitari. Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în parteneriat cu New Strategy Center, a organizat cea de-a noua ediție a conferinței internaționale “Security Challenges in the Balkans”, un eveniment care a confirmat statutul orașului drept capitală intelectuală și strategică a României de Vest. Tema centrală a ediției din acest an – „(In)stabilitate, (In)securitate, (Im)previzibilitate în Balcani” – a pornit de la o realitate clară: regiunea noastră rămâne una dintre cele mai sensibile și complexe zone geopolitice ale Europei.

O sală plină și un dialog despre viitor

Evenimentul a fost deschis de Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest, care a subliniat importanța dialogului interdisciplinar și a rolului universităților în formarea unei culturi a securității: Timișoara devine tot mai des un loc de întâlnire pentru gândirea strategică. Avem nevoie de o societate educată în privința riscurilor și de o cultură a cooperării regionale, nu doar a competiției.

Alături de el, Ionel Nițu, președintele New Strategy Center, a atras atenția asupra schimbărilor rapide din mediul internațional, afirmând că balcanul nu mai este doar o zonă periferică a Europei, ci un teren unde se întâlnesc interese globale. De aceea, România are obligația de a fi un actor activ, nu un observator.

În sală s-au aflat diplomați din Serbia, Croația, Grecia, Bulgaria, reprezentanți ai Ministerului Apărării și ai mediului academic, dar și studenți interesați de securitate internațională. Atmosfera a fost una concentrată, dar prietenoasă — un amestec de profesionalism și curiozitate intelectuală.

Unde sunt Balcanii în peisajul strategic global?

Primul panel, moderat de fostul comisar european Leonard Orban, a reunit voci puternice din mediul militar și academic: generalul Cristian Dan (Multinational Corps South-East), profesorul Marc R. DeVore (University of St Andrews) și cercetătorul sârb Vuk Vuksanovic (Belgrade Centre for Security Policy). Discuțiile au gravitat în jurul unei teme sensibile: fragilitatea regiunii.

„Balcanii rămân o zonă de contact între Est și Vest, dar și o zonă de vulnerabilități. Nu putem vorbi despre securitate fără cooperare și fără încredere”, a spus DeVore.

Generalul Dan a adăugat că NATO și Uniunea Europeană au un rol crucial în menținerea stabilității, dar și că „pericolele hibride – de la dezinformare la atacuri cibernetice – nu mai sunt viitorul, ci prezentul zilnic”.

Coridoare strategice și competiția marilor puteri

Al doilea panel a adus în discuție dimensiunea economică a securității. Kaush Arha, expert în politici globale, a atras atenția asupra faptului că infrastructura, energia și comunicațiile sunt „armele tăcute” ale competiției între marile puteri. Ambasadorul Fatih Ceylan, fost reprezentant al Turciei la NATO, a punctat că regiunea Balcanilor este astăzi o placă turnantă pentru fluxurile energetice și comerciale. Cine controlează infrastructura, controlează direcția politică.

Participanții au discutat și despre impactul coridoarelor economice europene asupra stabilității: cum pot fi ele nu doar rute comerciale, ci și punți de cooperare.

Războiul narațiunilor și democrația digitală

Unul dintre cele mai intense momente ale conferinței a fost dezbaterea despre „Battle of Narratives”. Profesora Alina Bârgăoanu (SNSPA) a vorbit despre modul în care algoritmii rețelelor sociale influențează percepțiile publice:

„Astăzi, câmpul de luptă este în mintea oamenilor. Democrațiile nu pot supraviețui dacă pierd controlul asupra adevărului”. Cercetătoarea Rumena Filipova, din Bulgaria, a completat, spunând că în Europa de Sud-Est, narațiunile false despre NATO, UE sau SUA nu sunt accidente, ci instrumente deliberate de destabilizare. Panelul a fost urmat de o serie de întrebări din public, semn că tema dezinformării și a inteligenței artificiale este una care preocupă profund mediul academic și politic.

Securitatea cibernetică și tehnologiile disruptive

Ultima parte a conferinței a fost dedicată viitorului. Specialiști din domeniul IT și securitate națională au vorbit despre riscurile tehnologice. Reprezentanți ai companiilor Eviden, Nokia și OMV Petrom au descris provocările din spatele protecției datelor și a infrastructurilor critice. „Tehnologia avansează mai repede decât reglementările. Trebuie să ne mișcăm la fel de repede ca cei care ne atacă”, a avertizat unul dintre experți.

Pe tot parcursul zilei, s-a vorbit nu doar despre politică și armată, ci și despre educație. Rectorul UVT a subliniat în încheiere că „reziliența unei societăți începe în școală”.

Prin implicarea universităților și a tinerilor în discuții despre securitate, România își poate construi o generație pregătită nu doar să reacționeze, ci să anticipeze.

Conferința s-a încheiat într-o notă optimistă, dar realistă. Participanții au recunoscut că provocările din Balcani nu pot fi ignorate: tensiunile etnice, presiunile geopolitice, migrația, corupția și războiul informațional rămân probleme reale. Totuși, a existat un consens clar – regiunea poate deveni o punte între Est și Vest dacă statele sale colaborează și investesc în educație, tehnologie și comunicare.

„Securitatea nu este un scop în sine, ci o condiție pentru dezvoltare. Fără încredere și dialog, orice strategie rămâne doar pe hârtie”, a concluzionat Ionel Nițu, în aplauzele participanților.

Epilog

Când luminile s-au stins în sala de conferințe, atmosfera a rămas una de reflecție. Discuțiile continuau pe holuri, între studenți și diplomați, între profesori și jurnaliști. Timișoara și-a confirmat încă o dată rolul de spațiu al ideilor – un loc unde viitorul Balcanilor nu este doar analizat, ci construit, pas cu pas.