Au trecut ca o clipă mai lungă deja 32 de ani de la acel decembrie însângerat ce răsturnat o orânduire injustă. Sigure că nici asta ce a urmat nu este perfectă. Dar timișorenii au crezut că ajunge. De gândit au gândit de mult timp în urmă „cum ar fi să nu mai fie” dar concret au ieșit în stradă la jumătatea lunii cadourilor. Au dorit să-și facă singuri un cadou.
Cei tineri au auzit de acele momente doar de la părinți, sau foarte puțin de la școală. Este atât mai lăudabilă inițiativa casei de cultură a Municipiului de a expune fotografiile din timpul Revoluției realizate cu eforturi dar și pericole asumate de maestrul Constantin Duma. Este cel mai cunoscut cronicar vizual al Timișoarei răsculate.
Constantin Duma a trăit intens acele zile și este în fața imaginilor panotate pe pereții Casei la fel de emoționat ca în urmă cu peste trei decenii. Asistența nu a fost prea numeroasă dar a rezonat cu cele expuse.
Sala Lira, cum este cunoscut centrul cultural, esate la doi pași de la locul inițial de unde a pornit RevoluțIa. Biserica Reformată se află peste drum și acolo a pornit manifestarea pașnică ce avea să devină vâlvătaie.
Ziua de 15 decembrie 1989 a pornit cu primi zece sau douăzeci de enoriași la care s-au alăturat cetățeni fără legătură cu acea biserică dar solidari cu pastorul Laszlo Tokes de care auziseră deja la posturile străine de televiziune. Pentru timișoreni nu era un necunoscut. Doar peste două zile totul avea să fie înăbușit în sânge. De al o solidarizare pașnică a pornit Revoluția timișoreană.
Constantin Duma este unul din cei mai credibili marori ai acelor zile.
