Planetariul inaugurat în 1964 are o capacitate de 25 de locuri. Încăperea are forma unui cilindru cu diametrul de șase metri și înălțimea de 1,2 metri, deasupra căruia se află amplasată cupola de proiecție.
Planetariul Universității de Vest din Timișoara și-a deschis porțile pe 1 ianuarie 1964, fiind primul planetariu din România. La fel ca și construirea Observatorului Astronomic din Timișoara și a Observatorului Seismologic din Timișoara, ideea planetariului a aparținut profesorului Ioan Curea, primul rector al Universității din Timișoara (care s-a transformat ulterior în Universitatea de Vest din Timișoara).
Intrat în rețeaua internațională a planetariilor în 2023, Planetariul UVT a trecut recent printr-o etapă de modernizare și dotare cu echipamente de generație nouă, investiția fiind de 100.000 de euro.
„Evident că înclinația și pasiunea astronomului și seismologului Ioan Curea pentru acest domeniu au stat la baza realizărilor acestor obiective. Iată că astăzi încercăm să continuăm această tradiție. Noutatea pe care o prezentăm constă în aparatul în valoare de 100.000 de euro achiziționat de Timișoara pentru a realiza o proiecție mult mai bună în ceea ce privește această zonă a planetariului. Investiția nu este una izolată, ci se încadrează într-un mare plan de dotări și achiziții ale universităților din Timișoara prin fonduri europene. Pe viitor, chiar aici, în zona Facultății de Fizică, în spate, există un proiect mare al universității cu un nou IMAX și multe dotări pe zona aceasta de științe”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul UVT.
Ce se poate vedea la planetariu
Planetariul are o capacitate de 25 de locuri. Încăperea are forma unui cilindru cu diametrul de șase metri și înălțimea de 1,2 metri deasupra căruia se află amplasată cupola de proiecție.
Alături de vechiul proiector Zeiss-Jena ZKP-1 funcționează acum și un proiector digital 4K performant. Planetariul poate proiecta stelele și planetele vizibile, Luna cu fazele ei, constelațiile stilizate, ecliptica, ecuatorul ceresc, meridianul local, unghiul orar, polul nord. Publicul se poate bucura de simfonia corpurilor cerești din Sistemul Solar, călătoresc către locurile de naștere ale steleor, mai departe de Calea Lactee, spre imensitatea miliardelor de galaxii.
„Cu noul proiector pot să schimb poziția pe planetă oriunde doresc. De exemplu, putem merge în orașul Melbourne din Australia și să vedem cum arată cerul de acolo. Putem să ne mutăm și în timp oriunde dorim. De exemplu, ne-am putea muta întoarce în timp în anul 3.000 Înaintea Erei Noastre. Putem merge de la Timișoara la Cairo… Punctele galbene reprezintă locurile în care s-au descoperit exoplanete, adică planete care se rotesc în jurul altor stele. Putem vedea Jupiter din mai multe poziții. Îl putem vedea și pe Saturn rotindu-se. Putem face asta cu orice altă planetă, cu orice satelit al uneia dintre ele. Se pot proiecta eclipsele nu numai pe planeta Pământ, ci în orice loc din sistemul solar. Aici facem și lecții de fizică, de teorie climatică, tot felul de lucruri interesante. De exemplu, putem vedea cum circulă curenții de aer la suprafața pământului. Le putem arăta copiilor cât de vulnerabilă este planeta noastră, cât de ușor putem deteriora atmosfera, transformând planeta noastră într-un deșert”, a spus profesorul Florin Secoșan.
Singurul planetariu din România care are ambele dispozitive
Planetariul se află la Facultatea de Fizică a Universității de Vest. Poate fi vizitat de elevi de gimnaziu, de liceu și studenți, intrarea fiind gratuită. Facultatea de Fizică oferă și gratuit un curs introductiv de Astronomie și Astrofizică pentru elevii pasionați.
Vechiul proiectorul ZKP-1 era într-o stare destul de proastă ]n 2022, când a ajuns pe mâine profesorului Florin Secoșan.
„N-am putut să nu remarc entuziasmul de care a dat dovadă când s-a întâlnit cu acest ZKP-1 într-o stare de funcționare defectuoasă. Cu chiu cu vai, cu ajutorul tehnicienilor noștri de la Facultatea de Fizică, Florin a reușit să-l pună în funcțiune, și a urmat apoi întrebarea <Ce facem, ne oprim aici?>. Nu, nu ne oprim aici și am început să căutăm să vedem ce putem aduce pentru această cupolă cu un diametru de șase metri. Trebuia aparatul potrivit la locul potrivit. Eu am avut o ambiție atunci ca decan să funcționeze în tandem, adică să putem folosi și unul și celălalt. Era o chestiune de mândrie UVT-istă, am vrut să ridicăm din nou universitatea la nivelul la care a fost în ‘64 când a apărut aici primul planetariu din România. Și acum este singurul planetariu din România care are ambele dispozitive, cum îmi place să spun <bunicul și nepotul>, funcționale cu care se pot face lucruri importante: să trezim interesul, speranța și să-i facem pe cei tineri și nu numai să viseze”, a declarat Mihai Lungu, profesor universitar la Facultatea de Fizică.
În anii 60-70, la plenatriul era dotat cu un diapozitiv pick-up pentru redarea unei melodii introductive. Totodată, înainte de începerea unei prelegeri, un scurt diafilm de zece minute era redat pentru acomodarea audienței cu întunericul. Diafilmul conținea imagini explicative utile dar și imagini cu unele planetarii din întreaga lume. Din păcate niciunul din cele două accesorii nu mai este actualmente funcțional.
Sursa: https://adevarul.ro/
