Praful și mirosurile care sufocă Timișoara!

195

Timișorenii s-au obișnuit deja ca, în fiecare vară, să înfrunte aceleași probleme, pe lângă toropeala de zi cu zi: praf, șantiere prin tot orașul, umbră puțină din cauza copacilor rarissimi sau prea tineri. În trei cuvinte: poluare și disconfort.

Totuși, administrația Robu susține în continuare că aerul din Timișoara este excelent, că s-au plantat zeci de mii de copaci în ultimii opt ani și că șantierele sunt în grafic.

Uite copacii, nu sunt copacii!

În timp ce administrația Timișoarei se laudă cu plantări de copaci, specialiștii o contrazic și trag un semnal de alarmă. Arborii sunt măcelăriți de drujbe, iar de pierdut au tot localnicii orașului de pe Bega.

Potrivit unui membru al Asociației Peisagiștilor din România, toaletarea copacilor este un „malplaxis servit zilnic timișorenilor” și duce la degradarea calității aerului — și așa, greu de respirat în urbe.

„Un copac în plină dezvoltare reține în 100 de ani 25 de tone de praf şi prelucrează 18.000.000 de centimetri cubi de monoxid de carbon. După părerea economistului german Bach, din a doua jumătate a secolului XIX, cetăţeanul de rând, care întreţine, prin taxele sale, oraşul, aşteaptă din partea autorităţilor să aibă cel puţin un aer bun (Analele Banatului, Serie nouă, Arheologie, Istorie, XXIII, 2015, pag 344). Citind scrierile vremii, observ că se manifestă un oarecare respect pentru natură. Unul care s-a pierdut în ziua de azi.

Bineînțeles, erau gânduri ale intelectualilor vremii. Paradoxal, în ciuda informațiilor avute astăzi la dispoziție, a multor specialiști (pe bune) și specialități (peisagistică, arhitectură, urbanism, sociologie, antropologie ș.a.), tratăm natura din oraș cu dispreț, cu barbarie chiar. Într-un oraș universitar, multicultural, liber. Asistăm zilnic la un asalt teribil asupra spațiilor verzi, asupra acelor cetățeni care nu pot lua atitudine. Culmea că nici cei care pot nu o fac. Acest malpraxis administrativ servit zilnic locuitorilor Timișoarei va conduce cu siguranță spre un declin periculos al calității mediului de viață, cu un impact deosebit asupra sănătății publice. Am repetat această poezie de ani buni deja și consider că este de datoria noastră, a celor care înțeleg riscurile, să ia atitudine. Și sper ca noul primar al Timișoarei, altul decât Nicolae Robu, să arate mult mai mult respect acestui oraș, batjocorit într-un mod uluitor în ultimii opt ani. O filă neagră de istorie a orașului, una ce se poate rupe cu ușurință și arunca la coș”, a postat, pe Facebook, un membru al Asociației Peisagiștilor din România.

Administrația Robu a tăiat, în cei opt ani de când e la cârma orașului, aproape 16.000 de arbori. În schimb, edilul-șef susține că s-au plantat aproape 30.000 de copaci. Pentru „modernizarea în forță” ar fi fost tăiați 864 de arbori, iar alți 14.853 au dispărut din cauza „securității”, pentru asanare sau au fost luați de vânt. Pentru siguranță, au fost tăiați, la cererea timișorenilor sau a Direcției de Mediu, pentru că erau bătrâni, bolnavi și prezentau risc de prăbușire sau rupere, alți numeroși arbori. Astfel, totalul copacilor tăiați este de 15.717. Pe aliniamente stradale și în parcuri, primarul susține că au fost plantați, tot în ultimii opt ani, 29.459 de arbori.

Aceste date au fost prezentate de primarul orașului în urmă cu o săptămână. Apoi, Nicolae Robu a prezentat, pe pagina sa personală de Facebook, alte date și susține că este „calomniat de hateri” pe acest subiect.

„Iată cum stau în realitate lucrurile, cu privire la tăierile-plantările de arbori în perioada de când sunt primar, 01.07.2012 – 31.12.209!

Zestrea de arbori a orașului, per ansamblu, a crescut de când sunt eu Primar cu 70.242 de arbori (!!!), un plus de 13.742 fiind pe aliniamente — pe străzi și pe malul Begăi —, în parcuri, în locuri de joacă, în piețe, în scuaruri și între blocuri și un plus de 56.500, în perdeaua forestieră de pe Calea Torontalului

Capul de tabel și linia centralizatoare din poza atașată arată detaliat ce s-a întâmplat, atât în privința tăierilor, cât și în privința plantărilor.

Se observă că doar 864 de arbori au fost tăiați de-a lungul acestor opt ani pentru a face posibile noile amenajări, altfel spus, „în campaniile de modernizare în forță a orașului”! Restul tăierilor s-au făcut obligat de starea necorespunzătoare a arborilor în cauză, din cauza vârstei, a unor boli, a suprasolicitărilor meteo (vânturi puternice, zăpezi abundente), respectiv în campanii de asanare a unor terenuri virane — de fapt, aceștia sunt cei mai mulți!

Arborii tăiați din coloana 4 au fost înlocuiți cu noi arbori în raportul 1 : 1, deci din cei 29.459 arbori plantați din coloana 7, un număr de 14.853 sunt înlocuitorii celor 14.853 tăiați, referiți în coloana 4.

Diferența de 29.459 – 14.853 = 14.606 reprezintă plantări în compensarea tăierilor conexe modernizării orașului, tăieri ce au cuprins 864 arbori. Așadar, în locul fiecărui arbore tăiat pentru a se face posibile noile amenajări, au fost plantați 17 alții (14.606/864)”, a scris Robu pe rețeaua de socializare.

Trotuarele din centru, sparte de aproape 4 luni, nu sunt gata nici acum

O altă sursă de poluare sunt trotuarele din zona centrală. Asta pentru că sunt sparte de aproape patru luni, iar șantierele nu sunt gata nici acum. Localnicii de pe străzile secundare, dar și de pe bulevardele C.D. Loga sau Mihai Eminescu stau în praf ori în noroi încă din luna martie. În ochii administratorilor orașului, „greul a trecut”.

„Greul a trecut. Vă asigur că facem tot posibilul pentru ca lucrările să meargă repede. Eu mă declar mulțumit de mobilizare și de profesionalismul arătat. Sunt buni specialiști. A fost o campanie, urmare a acțiunii Ghilotina, de aceea s-au spart toate trotuarele, pentru ducerea cablurilor în subteran. Nu putem să facem deodată amenajările de trotuare peste tot, s-a lucrat cât a permis vremea, s-a dat prioritate trotuarelor de pe străzile mai importante, mari bulevarde. Încercăm și noi să finalizăm cât mai repede, și mobilizarea va fi la maximum”, a declarant, marți, primarul Nicolae Robu.

Realitatea este însă alta. Marți, 30 iunie, pe nicio stradă din arealul cuprins între Parcul Rozelor și Bulevardul I.C. Brătianu nu erau muncitori. Trotuarele sunt tot impracticabile, din cauza săpăturilor sau a mormanelor de pământ, iar cablurile nu sunt încă trecute în subteran.

Cât despre „profesionalismul” cu care se muncește, pietonii îl contrazic pe primar. Peste tot unde s-a intervenit, timișorenii au fost obligați să circule pe carosabil pentru că nu s-au făcut accese sau culoare pentru ei. Mai mult decât atât, pavelele cu care s-au refăcut trotuarele sunt tăiate la fața locului, fără apă, creându-se, astfel, foarte mult praf.

Vă amintim că pavajul colorat în alb-albastru, care a apărut în zona Cetate, a fost amplasat ilegal, potrivit Direcției Județene pentru Cultură Timiș. Administrația liberală a orașului a vrut să eludeze legea eliberându-și sieși un aviz de lucru care stipulează că este vorba despre reparații. Asta deși asfaltul, chiar și unde nu era crăpat, a fost spart de angajații SDM, iar o firmă subcontractată l-a înlocuit cu dalele colorate.

Pe rolul instanței timișorene există și un proces împotriva Primăriei Timișoara și o plângere penală prealabilă.

Nu am rezolvat problema poluării — avertisment la început de 2020

La începutul anului, Comisia Europeană a transmis Ministerului român al Mediului un raport în care se arată la ce nivel a ajuns poluarea. Potrivit ministrului Mediului, sunt 10 orașe în țară unde un plan de combatere a poluării este o necesitate urgentă. Acestea sunt: Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu-Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești și Pitești.

„Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuții şi voi începe procedurile cu celelalte 10 municipalităţi din România care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a spus Costel Alexe, ministrul Mediului. Alexe a mai precizat că va solicita Institutului de Sănătate Publică un raport pentru a se vedea în ce măsură poluarea afectează sănătatea populației.

Nicolae Robu continuă să ne spună că aerul din Timișoara este excelent, opinie care este contrazisă de multe voci care spun că datele sunt „măsluite”. Edilul-șef admite însă că la două stații apar mereu „probleme de monitorizare a pulberii PM 10”.

„Ce omite să ne spună — sau ce nu vrea să vadă — este că, din raportul oficial asupra calității aerului, comandat de el însuși, a reieșit că fix aceste trei stații la care se referă… nu prea funcționează. Mai precis, nu produc date valide pentru poluantul periculos PM 10; și niciuna dintre cele patru stații nu măsoară poluantul (și mai periculos) PM 2,5, pentru că tehnologia e din anul 2007.

I-am rugat pe cei de la uradmonitor.com, un sistem independent de măsurare, care este de fapt mai performant decât cel oficial, să-mi dea date agregate despre calitatea aerului din ultimii trei ani. Rezultatul e șocant, dar prea puțin surprinzător: în fiecare din ultimii trei ani au fost, în medie anuală, depășite valorile limite atât pentru PM 2,5, cât și pentru PM 10”, a transmis contracandidatul său la primărie, Dominic Fritz.

Ultimele date arătau că, în Timișoara, la stațiile TM 1,2 și 4 aerul este foarte bun, dar la TM 5 sunt „date insuficiente” pentru a oferi o calificare.

Vă amintim că nici la podurile Dragalina și Eroilor sau la trioul de parcuri din zona centrală lucrările nu sunt gata, și acestea fiind o sursă de praf și poluare în oraș.

LĂSAȚI UN MESAJ